Ir al contenido

¿Cãrẽda maʉ̃ Ãcõrẽ jaure?

¿Cãrẽda maʉ̃ Ãcõrẽ jaure?

Bibliaba panu ɓʉda

 Ãcõrẽ Jaurera idji ʉɓʉada idjaɓa idji juerza (Miqueas 3:8; Luca 1:35). Jeowaba idji Jaureda diabuebʉrʉɗe ne quĩrãtanoa oi carea dji beɗea mãwãida (Salmo 104:30; 139:7).

 Bibliaɗe jãʉ̃ beɗea “jaure” hebreo beɗea rúaj idjaɓa griego beɗea pnéuma. Jãʉ̃ beɗea jara quĩrĩã ɓʉ Ãcõrẽ Jaureɗeba ne jũma o ɓʉda (Genesi 1:2). Idjaɓa jara quĩrĩã ɓʉda:

  •   Ʉya ɓaida (Habacuc 2:19; Apocalipsi 13:15).

  •   Nãũrã, sʉ̃ga (Genesi 8:1; Juaʉ̃ 3:8).

  •   Dji ʉɓʉa zocai panani carea ẽberãrã idjaɓa animarã (Job 34:14, 15).

  •   Dadjia quĩrĩã panʉra idjaɓa dadjirãba o panʉra (Numero 14:24).

  •   Bajãne ʉ̃tʉ ɓeara Jeowa quĩrãca idjaɓa nezoca bajãnebemara (1 Reye 22:21; Juaʉ̃ 4:24).

 Jãʉ̃ra ununacamĩna baribʉrʉ cawa panʉda ãdjirãra panʉda Ãcõrẽ Jaure “nãũrã, sʉ̃ga ɓʉ quĩrãca, poya unuẽ́da idjaɓa jidaẽ́da baribʉrʉ ʉɓʉa ɓʉa” (Diccionario expositivo de palabras del Antiguo y del Nuevo Testamento exhaustivo, de William E. Vine).

 Bibliaɗe jara ɓʉda Ãcõrẽ Jaure Ãcõrẽ dji “jʉwara” idjaɓa dji “jʉwa jĩmĩnĩ” quĩrãca ɓʉda (Salmo 8:3; 19:1; Luca 11:20; idjaɓa jʉrʉdua Mateo 12:28). Ẽberã dji jʉwaɗeba traja ɓʉda aɓari quĩrãca Ãcõrẽ idji jʉwaɗeba ne jũma o ɓʉda.

  •   Bajã ẽjũã siɗa oi carea (Salmo 33:6; Isaías 66:1, 2).

  •   Ãcõrẽ Beɗea ɓʉi carea (2 Pedro 1:20, 21).

  •   Nabema ĩjã ɓeara ʉɓʉa diasida ne ununaca oɗamãrẽã idjaɓa idji beɗeara jaradiaɗi carea (Luca 4:18; Hecho 1:8; 1 Corinto 12:4-11).

  •   Dji Beɗea ĩjãnida idjaɓa ne biara oɗamãrẽã (Galata 5:22, 23).

Ãcõrẽ Jaurera ẽberã quĩrãca ɓʉẽ́da

 Bibliaba jara ɓʉ Ãcõrẽ Jaurera dji ʉɓʉara dji “jʉwara” idjaɓa dji “jʉwa jĩmĩnĩ” quĩrãca ɓʉda, dji ʉɓʉada Ãcõrẽnebemada baribʉrʉ jaraẽ́ ɓʉda Ãcõrẽ jaure ẽberã quĩrãca ɓʉẽ́da (Exodo 15:8, 10). Ẽberãba ne awara oi carea dji boro morro dji jʉwa nesta ɓʉda trajai carea ara jãʉ̃gʉ quĩrãca Ãcõrẽ jaureɗeba ne awara o ɓʉda idjia quĩrĩã ɓʉ quĩrãca (Luca 11:13). Bibliaba jara ɓʉda Ãcõrẽ Jaure baido quĩrãca ɓʉda idjaɓa dewaraʉɗeba, ejemploda ĩjãida, cawaida, jãʉ̃ra acʉbi ɓʉda Ãcõrẽ Jaurera ẽberã quĩrãca ɓʉẽ́da (Isaías 44:3; Hecho 6:5; 2 Corinto 6:6).

 Ãcõrẽ Beɗeada beɗea ɓʉmĩna Ãcõrẽ trʉ̃, Jeowa, idji warra trʉ̃ Jesu, mãwãmĩna jaraẽ́ ɓʉda Ãcõrẽ Jaurera trʉ̃ bara ɓʉẽ́da (Isaías 42:8; Luca 1:31). Ewari aɓaʉɗe Jeowaba Estebaʉ̃ra bajã acʉbisia, idjia ẽberãra umébʉrʉ unusia ũbeabʉrʉ unuẽ́ basida. Ãcõrẽ Beɗea jara ɓʉ: “Mãwã duanʉne Estebaʉ̃ra Ãcõrẽ Jaureɗeba ɓasia. Bajãnaa acʉbʉrʉɗe Ãcõrẽ quĩrãwãrẽã dorrodorroada idjaɓa Jesura Ãcõrẽ jʉwa araare nũmʉda unusia” (Hecho 7:55). Ãcõrẽba idji jaureɗeba Jeowaba Estebaʉ̃ra jãʉ̃ra unubisia.

Sewa jara panʉ jãʉ̃ Ãcõrẽ Jaurera.

 Ʉ̃cʉrʉba ĩjã panʉra: “Ãcõrẽ Jaurera” ẽberã quĩrãca ɓʉda idjia Ãcõrẽme, Jesume, aɓabe ɓʉ quĩrãca ɓʉda, ẽberãrãba trʉ̃ ɓabada Trinidad mãwã jara ɓʉ 1 Juaʉ̃ 5:7, 8 Bibliaɗe Torres Amat.

 Beɗea wãrãda: Dji Ãcõrẽ Beɗea Torres Amaɗe jara ɓʉ 1 Juaʉ̃ 5:7, 8 “Ũbeaba jaradia panʉda ʉ̃tʉ bajãne: dji Zeze, dji Beɗea, dji Ãcõrẽ Jaure siɗa; ũbeaba aɓa ɓʉda idjaɓa ũbeaba jaradia panʉda ẽjũãne”. Baribʉrʉ ẽberãrãba Ãcõrẽ Beɗeaɗebema jara panʉda Juaʉ̃ba ɓʉẽ́ basida jãʉ̃ra. Juaʉ̃ beɗeada Bibliaɗe ɓaiẽ́ ɓʉda, ejemploda Bibliaɗebema cawabari Bruceba M. Metzger idjia jarasia: Jãʉ̃ beɗeara Jaurera ẽberã quĩrãca ɓʉda sewada, wãrãẽ́da maʉ̃ bʉrʉ jãʉ̃ra bio biẽ́ ɓaida (Un comentario textual al nuevo testamento griego).

 Ʉ̃cʉrʉba ĩjã panʉra: Borocuei carea Ãcõrẽ jaure trʉ̃neba maʉ̃ bẽrã Ãcõrẽ jaurera ẽberã quĩrãca ɓʉda.

 Beɗea wãrãda: Eɗauɗe Bibliaba jara ɓʉda “trʉ̃neba” jarai carea aɓaʉba diasida ʉɓʉa ne oi carea (Deuteronomio 18:5, 19-22; Ester 8:10). Cãpũrĩã beɗeaɗe jara ɓʉ “Ley trʉ̃neba”, maʉ̃ bẽrã jãʉ̃ba jara quĩrĩãẽ́ ɓʉda dji ley ẽberã quĩrãca ɓʉẽ́da. Maʉ̃ne aɓaʉba borocuebʉrʉɗe Ãcõrẽ Jaure trʉ̃neba, jãʉ̃ra jara quĩrĩã ɓʉda idjira cawa ɓʉda Ãcõrẽ Jaurera ʉɓʉa ɓʉda idjaɓa idjiɗeba Jeowaba ne jũma o ɓʉda idjaɓa mãwãbi ɓʉda (Mateo 28:19).

 Ʉ̃cʉrʉba ĩjã panʉra: Jesu naãrã nĩbabadarã ĩjã panasiɗada Ãcõrẽ Jaurera ẽberã quĩrãca basida.

 Beɗea wãrãda: Bibliaba idjaɓa nẽbʉrʉbadarãba jãʉ̃ra jaracada. Enciclopedia Britannicaɗe, jara ɓʉ quĩrãca ãbaa jʉresiɗaɗe Concilio Constantinoplaɗe jaradiasiɗada Ãcõrẽ Jaurera awara ẽberã quĩrãca ɓasida idjira Ãcõrẽ quĩrãca ɓasida poa 381 dadji ewariɗe, jãʉ̃ ãbaa sacerdote bororãba osiɗada 250 poaga jẽdaare apóstol beuɗacare.