Sa kat kavalie-la kapav paret etranz ek fer per. Me eski nou bizin konsider sa koumsa? Pa neseserman. Kifer? Parski Labib ek bann levennman ki pe arive dan nou lepok ed nou pou konpran bien seki sak kavalie reprezante. Ek mem si zot inn koumans galoupe ar zot seval ek ki sa anons maler lor later, sa kapav osi vedir enn bon nouvel pou ou ek ou fami. Dan ki sans? Pou koumanse, anou get lidantite sak kavalie.

Vizion-la koumans koumsa: “Mo gete e mo trouv enn seval blan. Dimoun ki ti pe mont li la, ti ena enn ark; zot ti donn li enn kouronn; lerla li ale kouma enn vinker pou gagn ankor laviktwar.”​—Revelasion 6:2.

Kisannla sa kavalie ki lor seval blan la? Enn linformasion inportan pou konn so lidantite trouv dan mem liv Labib, Revelasion. Pli lwin, sa liv-la idantifie sa kavalie ki trouv dan lesiel la kouma “Parol Bondie.” (Revelasion 19:11-13) Se Zezi Kris ki ena tit Laparol, parski li port-parol Bondie. (Zan 1:1, 14) Anplis, apel li “Lerwa bann lerwa, Segner bann segner” ek apel li “Fidel ek Verite.” (Revelasion 19:11, 16) Li kler ki li ena lotorite pou azir kouma enn lerwa-gerye, ek li pa servi so pouvwar dan enn fason malonet ouswa brit. Me sa soulev bann kestion.

Kisannla ki donn Zezi lotorite pou al gagn laviktwar? (Revelasion 6:2) Profet Daniel ti gagn enn vizion kot li ti trouv Lemesi, ki ti konpare ar “garson enn zom,” gagn “dominasion, loner, ek enn rwayom” ar “Ansien Bann Zour,” setadir Zeova. a (Daniel 7:13, 14) Alor, se Bondie Tou-Pwisan ki donn Zezi pouvwar ek drwa pou dirize ek pou exekit bann zizman. Sa seval blan la se enn sinbol apropriye pou reprezant lager zis ki Garson Bondie pou fer, parski Labib souvan servi kouler blan pou sinboliz lazistis.​—Revelasion 3:4; 7:9, 13, 14.

Kan eski bann kavalie inn koumans mont zot seval? Remarke ki premie kavalie-la, Zezi, koumans mont so seval kan li gagn enn kouronn. (Revelasion 6:2) Kan eski Zezi ti vinn Lerwa dan lesiel? Se pa kan li ti fek retourn dan lesiel apre so lamor, parski Labib montre ki li ti bizin atann. (Ebre 10:12, 13) Zezi ti donn so bann disip enn sign pou kone kan sa peryod letan kot li ti pe atann la ti pou fini ek kan so regn ti pou koumanse dan lesiel. Li ti dir ki dan koumansman so regn, bann kondision ki existe dan lemond ti pou sanze ek ti pou vinn pli pir. Ti pou ena lager, lafaminn, ek bann lepidemi. (Matie 24:3, 7; Lik 21:10, 11) Bien vit apre ki Premie Lager Mondial ti eklate an 1914, li kler ki limanite ti rant dan sa lepok-la, enn lepok difisil lor later ki Labib apel “bann dernie tan.”​—2 Timote 3:1-5.

Me depi ki Zezi inn vinn Lerwa an 1914, kifer bann kondision dan lemond inn anpire, ek pa’nn vinn pli bon? Parski sa lepok-la, Zezi ti koumans regne dan lesiel, pa lor later. Enn lager ti eklate dan lesiel, ek nouvo Lerwa, Zezi, ki apel osi Mikael, ti zet Satan ek so bann demon lor later. (Revelasion 12:7-9, 12, NW.) Satan inn tase lor later ek li bien ankoler parski li kone ki li pa res boukou letan. Wi, biento Bondie pou pran bann aksion kont Satan isi lor later. (Matie 6:10) Asterla, anou gete kouma sa trwa lezot kavalie-la permet  nou trouve ki nou pe vremem viv pandan sa “bann dernie tan” ki difisil la. Konpare ar premie kavalie, ki reprezant Zezi, sa trwa kavalie ki vini apre la reprezant bann kondision ki ena dan lemond ki’nn fane partou.

“Lerla enn lot seval rouz vif sorti; dimoun ki ti pe mont li la, ti gagn permision pou fer retir lape lor later, koumsa dimoun pou masakre zot kamarad. Zot ti donn li enn gran lepe.”​—Revelasion 6:4.

Sa kavalie-la reprezant lager. Remarke ki li pa tir lape zis parmi sertin pep me lor later antie. An 1914, pou premie fwa dan listwar, enn lager mondial ti eklate. Apre sa, ti ena enn deziem lager mondial ki ti fer plis dega ankor. Sertin dimounn inn kalkile ki plis ki 100 milyon dimounn finn mor akoz bann lager depi 1914! Anplis, ena enn kantite lezot dimounn ki’nn blese ek sa finn afebli zot.

Ziska ki pwin ena lager dan nou lepok? Pou premie fwa dan listwar, li paret ki bann dimounn ena posibilite pou exterminn limanite an-antie. Mem bann lorganizasion ki ena lobzektif pou prezerv lape, kouma Nations Unies, pa pe kapav aret kavalie ki lor sa seval rouz la.

“Mo gete e mo trouv enn seval nwar; dimoun ki ti mont li la ena enn balans dan so lame. Mo tann koumadir enn lavwa sorti kot sa kat kreatir vivan la; li ti dir, ‘Enn mezir dible pou enn denie e trwa mezir lorz pou enn denie, kanta delwil ek divin, pa touse.’”​—Revelasion 6:5, 6.

Sa kavalie-la reprezant lafaminn. Sa pasaz-la montre ki pe gagn manze lor rasion, kot enn mezir (0.7 kilo) dible ti pou kout enn denie, sa ti reprezant enn zourne lapey dan premie siek! (Matie 20:2, NW.) Ar sa mem kantite kas-la ti kapav aste trwa mezir (2.1 kilo) lorz, enn sereal ki ti mwin bon ki dible. Me kouma ti pou kapav nouri enn gran fami? Alor, sa ti enn lavertisman pou bann dimounn. Zot ti bizin fer lekonomi lor bann manze ki servi dan lavi toulezour. Se seki sa verse-la montre kan li koz lor bann manze debaz sa lepok-la ek bann kitsoz ki zot ti servi kouma delwil zoliv ek divin.

Eski depi 1914 nou’nn trouv bann prev ki sa kavalie ki lor seval nwar la pe avanse? Wi! Apepre 70 milyon dimounn ti mor akoz lafaminn dan 20^em siek. Enn lorganizasion ti dir ki anviron “805 milyon dimounn, setadir apepre enn dimounn lor nef dan lemond, ti mank manze pandan enn long peryod letan ant 2012-2014.” Enn lot rapor dir: “Lafaminn touy pli boukou dimounn sak lane ki SIDA, malarya, ek tiberkiloz ansam.” Malgre tou bann zefor ki pe fer pou nouri bann dimounn ki pe fer fas ar lafaminn, sa kavalie lor seval nwar la pe kontign avanse.

“Mo gete e mo trouv enn seval ver pal. Dimoun ki ti pe mont li la apel Lamor, e Ades ti pe swiv li. Ti donn zot lotorite lor enn kar later, pou touy avek lepe, lafaminn, lepidemi e par bann zanimo sovaz.”​—Revelasion 6:8.

Sa katriem kavalie-la reprezant lamor akoz bann lepidemi ek lezot maler. Enn tipe apre 1914, lagrip Espagnol ti touy plizir dizenn milyon dimounn. Apepre 500 milyon dimounn ti infekte. Pou sa lepok-la, sa ti fer anviron 1 dimounn lor 3!

Me lagrip Espagnol ti zis enn koumansman. Bann exper inn kalkile ki plizir santenn milyon dimounn inn mor ar lavaryol pandan 20^em siek. Ziska ler, bann milyon dimounn mor akoz SIDA, tiberkiloz, ek malarya, malgre tou bann bel-bel resers ki pe fer dan domenn medikal.

 Rezilta-la li parey, bann dimounn mor ki li akoz lager, lafaminn, ouswa lepidemi. Lades pe kontign ramas bann viktim, san ki li donn okenn lespwar.

Biento bann difikilte ar ki nou pe fer fas pou disparet. Rapel ki Zezi “ti ale kouma enn vinker” an 1914, ek li ti zet Satan lor later. Me sa lepok-la Zezi ti ena ankor viktwar pou gagne. (Revelasion 6:2; 12:9, 12) Biento, pandan Armagedonn, Zezi pou eliminn linflians ki Satan ena lor later ek pou detrir bann dimounn ki soutenir li. (Revelasion 20:1-3) Zezi pa pou zis aret sa trwa kavalie-la, me li pou osi repar move lefe ki zot finn ena. Kouma? Anou get bann promes ki ena dan Labib.

Olie lager, pou ena lape. Zeova pou “aret lager ki ena partou dan lemond; kas-kas bann zarm anmorso.” (Psom 46:9) Ek bann dimounn ki kontan lape “pou viv enn lavi prosper ek pezib.”​—Psom 37:11.

Olie lafaminn, pou ena enn kantite manze. “Pou ena lagrin sereal an-abondans lor later; lao lor bann montagn, pou ena enn gran labondans.”​—Psom 72:16, NW.

Olie bann lepidemi ek lamor, tou dimounn pou ena enn lasante parfe ek pou viv pou touletan. Bondie “pou souy tou zot larm. Pa pou ena ni lamor, ni dey, ni lamantasion, ni douler.”​—Revelasion 21:4.

Kan Zezi ti lor later, li ti donn nou enn avangou lor bann kondision ki pou ena dan lavenir kan li pou regne. Li ti favoriz lape, nouri bann milye dimounn gras-a bann mirak, geri bann malad, ek mem relev bann mor.​—Matie 12:15; 14:19-21; 26:52; Zan 11:43, 44.

Bann Temwin Zeova pou bien kontan pou montre ou dan ou Labib kouma ou kapav pre avan lafin vini. Eski ou ti pou kontan konn plis?