“Sa zenerasion-la ena bann resours siantifik, finansie, ek teknolozik ki pa ti ena avan. . . . Me kanmem sa, kitfwa samem premie zenerasion ki’nn amenn sa lemond-la pli pre ar enn kriz [politik, ekonomik, ek lanvironnman].”​—The Global Risks Report 2018, World Economic Forum.

KIFER BOUKOU DIMOUNN TRAKASE POU LAVENIR BANN IMIN EK LAVENIR LATER? ANOU GET SERTIN DIFIKILTE KI NOU BIZIN FER FAS.

• PENA SEKIRITE LOR INTERNET: Lagazet The Australian dir: “Li pe vinn deplizanpli danzere pou al lor Internet. Se enn plas kot bann dimounn ki kontan arsel lezot, bann ki kree bann polemik, bann pedofil, ek bann pirat informatik santi zot an sekirite. Enn kitsoz ilegal ki pe vinn deplizanpli komin lor Internet, se kokin lidantite lezot dimounn. . . . Internet donn bann dimounn lokazion pou montre bann pli vilin defo ki bann imin kapav ena, setadir zot sadik ek zot kriel.”

• BANN DIFERANS EKONOMIK: Dapre enn rapor ki Oxfam International inn fer, wit dimounn ki pli ris dan lemond ena mem kantite kas ki lamwatie popilasion bann dimounn pov ki ena lor later. Oxfam explike ki nou sistem ekonomik fer enn ti kantite dimounn ki deza ris vinn pli ris, ek bann pov vinn pli pov. Ek laplipar parmi sa bann pov-la se bann madam. Sertin dimounn gagn per tansion sa sistem ekonomik la fer bann dimounn revolte.

• LAGER EK PERSEKISION: An 2018, enn rapor United Nations Refugee Agency ti dir: “Azordi zour, nou pe trouv pli gran rekor konsernan bann dimounn ki pe kit zot pei pou al viv kouma refizie dan lezot pei.” Plis ki 68 milyon dimounn finn bizin kit zot pei, sirtou akoz bann lager ouswa persekision. Rapor-la explike: “Sak de segonn, enn dimounn pe oblize kit so pei.”

• BANN DANZE POU LANVIRONNMAN: The Global Risks Report 2018 explike: “Boukou varyete plant ek zanimo pe disparet bien vit, ek polision ler ek lamer pe vinn enn danze deplizanpli inportan pou lasante bann dimounn.” Anplis, dan sertin pei, kantite bann insekt pe diminie bien vit. Se bann insekt ki fertiliz bann plant, ek akoz sa, bann siantis pe averti bann dimounn ar posibilite enn ‘katastrof ekolozik.’ Bann resif koray osi an danze. Dapre bann siantis, apepre lamwatie bann resif ki ena dan lemond inn mor pandan sa 30 dernie lane-la.

Eski nou kapav fer bann sanzman ki bizin pou ki ena plis sekirite dan lemond? Sertin panse ki bann dimounn bizin gagn plis linformasion. Me ki kalite linformasion kapav ed bann dimounn sanz zot fason panse ek azir? Nou pou reponn sa bann kestion-la dan bann prosin lartik.