Skip to content

Skip to table of contents

Fakatumau ke he Gahua Helehele!

Fakatumau ke he Gahua Helehele!

Fakatumau ke he Gahua Helehele!

“Ko lautolu kua gana saito mo e tau hihina mata, to helehele e lautolu mo e kalaga fiafia.”—SALAMO 126:5.

1. Ko e ha ne ‘olelalo atu ke he Iki hana e tau saito ke helehele’ he vaha nei?

HE MOLE e fenoga fakamatala ke tolu aki ha Iesu Keriso i Kalilaia, ne tala age a ia ke he tau tutaki hana: “Kua loga e tau saito ke helehele, ka ko e tau tagata gahua, kua tokogaogao a lautolu.” (Mataio 9:37) Kua pihia foki e mena ne tupu i Iuta. (Luka 10:2) Ha kua moli e mena ia he teitei 2,000 e tau tau he vaha kua mole, ka ko e heigoa e tuaga he vaha nei? He magahala he tau fekafekau kua mole, ne molea 6,000,000 e Tau Fakamoli a Iehova ne fakatumau ke he gahua helehele he fakatai ke he 6,000,000,000 he tau tagata he lalolagi, tokologa nukua “fakafita a lautolu, mo e tiaki atu ai, tuga e tau mamoe nakai fai leveki a lautolu.” Ti ko e tomatomaaga ha Iesu ke “olelalo atu ai a mutolu ke he Iki hana e tau saito ke helehele” kua aoga agaia tuga ni he tau senetenari kua mole.—Mataio 9:36, 38.

2. Ko e ha ne mailoga ai he tau tagata a tautolu?

2 Ko Iehova ko e Atua, ko e Iki he heleheleaga, kua talia e olelalo ke fakafano mai foki falu tagata gahua. Mo e ko e fiafia ha ia ke fakalataha ke he gahua helehele takitaki Atua nei! Pete he tokogaogao a tautolu he fakatatai atu ke he tau motu, kua fakakite he ha tautolu a tau loto fakamakai ke he gahua fakamatala he Kautu mo e taute tutaki a tautolu ke he lalolagi. He tau motu loga kua fa lavea a tautolu ke totoku he tau tutalaaga he lalolagi. Ko e nokonoko he gutuhala he ata televisoni kua liga hagaao ke he mena ne fa talahau he Tau Fakamoli a Iehova he gutuhala. E, ko e gahua faka-Kerisiano ha tautolu ko e tau tagata gahua helehele fakatai kua talahaua lahi he senetenari ke 21 aki.

3. (a) Iloa fefe e tautolu kua mailoga foki e gahua fakamatala he Kautu he senetenari fakamua? (e) Ko e ha kua maeke ia tautolu ke talahau kua lalago he tau agelu e fekafekauaga ha tautolu?

3 Ne iloa foki he lalolagi e tau gahua fakamatala he Kautu he senetenari fakamua mo e favale ki a lautolu ne fakapuloa e tala mitaki. Ati tohia ai he aposetolo ko Paulo: “Nukua manatu au kua fakakite fakamui atu he Atua a mautolu ko e tau aposetolo po ke tau tagata kua kotofa ke mamate; ha kua eke a mautolu mo kitekiteaga ke he lalolagi, ko e tau agelu katoa mo e tau tagata.” (1 Korinito 4:9) Pihia foki e fakauka ha tautolu ko e tau tagata fakapuloa he Kautu, pete ni ko e favaleaga, kua fakakite ai a tautolu ke he lalolagi mo e kua aoga foki ke he tau agelu. Ne pehe e Fakakiteaga 14:6: “Ne kitia foki e au [ko e aposetolo ko Ioane] e taha agelu kua lele ke he pulagi, ha ia ia e vagahau mitaki tukulagi ke fakamatala atu kia lautolu kua nonofo ke he lalolagi, mo e tau motu kehe oti, mo e tau magafaoa, mo e tau vagahau kehekehe, mo e tau motu.” E, ha ha ia tautolu e lalago fakaagelu he fekafekauaga ha tautolu—ha tautolu a gahua helehele!—Heperu 1:13, 14.

“Tau Tagata Fakavihia”

4, 5. (a) Ko e heigoa e hatakiaga ne foaki e Iesu ke he tau tutaki hana? (e) Ko e ha ne “fakavihia” ai e tau fekafekau he Atua he vaha fou nei?

4 He magaaho ne fakafano e tau aposetolo ha Iesu mo tau tagata gahua helehele, ne oma e lautolu e hatakiaga hana ke “loto matala a mutolu tuga e tau gata, kia totonu foki tuga e tau lupe.” Ne talahau foki e Iesu: “A mutolu ni mo e tau tagata; ha ko e mena tuku atu e lautolu a mutolu ke he tau fono, mo e fahi e lautolu a mutolu ke he tau sunako ha lautolu. Ke takitaki atu foki a mutolu ki mua he tau iki mo e tau patuiki ha ko au ni, ke eke mo talahau kia lautolu katoa mo e atu motu kehe. . . . To fakavihia foki a mutolu he tau tagata oti ha ko e haku a higoa; ka ko ia ka tumau ato hoko ke he fakahikuaga, to fakamoui na ia.”—Mataio 10:16-22.

5 Kua “fakavihia” a tautolu he vaha nei ha “ko e lalolagi oti ha he pule hana kua mahani kelea,” ko Satani ko e Tiapolo, ko e matapatu fi he Atua mo e Hana tau tagata. (1 Ioane 5:19) Na kitia he tau fi ha tautolu e monuina fakaagaga ha tautolu ka e nakai mahalo ke fakailoa na mai ia Iehova. Kitia e lautolu ne totoko mai e tau mata fiafia mo e malimali ha tautolu he olioli auloa a tautolu ke he gahua helehele. Kua ofogia a lautolu ke he kaufakalataha ha tautolu! Ti, ka fenoga atu a lautolu ke he taha motu, liga to vagahau fakakelea a lautolu, he magaaho ka mailoga e lautolu hane taute agaia he Tau Fakamoli a Iehova e gahua taha ia ne kitia e lautolu he motu fanau ha lautolu. Ka kua iloa e tautolu, ke he vaha kua kotofa ai, to talahaua atu foki a Iehova, ha tautolu a lalagoaga mo e punaaga he ha tautolu a fakalatahaaga, ke he tau fi ha tautolu.—Esekielu 38:10-12, 23.

6. Ko e heigoa e fakamoliaga ne ha ha ia tautolu he taute e tautolu e gahua helehele, ka ko e heigoa e huhu ne tupu mai?

6 Nukua foaki he Iki he heleheleaga ke he hana Tama, ko Iesu Keriso, “e pule oti kana ke he lagi mo e lalolagi.” (Mataio 28:18) Haia kua fakaaoga e Iehova a Iesu ke takitaki e gahua helehele he puhala he tau agelu he lagi mo e he “fekafekau fakamoli mo e loto matala” ne fakauku, he lalolagi nei. (Mataio 24:45-47; Fakakiteaga 14:6, 7) Ka e maeke fefe ia tautolu ke fahia ke he totokoaga he tau fi mo e taofi mau e fiafia ha tautolu he fakatumau a tautolu ke he gahua helehele?

7. Ko e heigoa e aga nukua lata ia tautolu ke taofi mau ka totoko po ke favale mai?

7 He magaaho ka fehagai a tautolu ke he totokoaga po ke favaleaga, kia kumi e tautolu e lagomatai he Atua ke taofi mau e tautolu e aga tuga ia ha Paulo. Ne tohia e ia: “Kua eke fakakelea mai a mautolu, kua fakamonuina atu e mautolu; kua favale mai kia mautolu, kua fakamanavalahi a mautolu; kua tauamuamu kia mautolu, kua olelalo atu a mautolu.” (1 Korinito 4:12, 13) Ko e aga nei ka lafi mo e ha tautolu a fekafekau lilifu ke he toloaga tagata, kua maeke ke hiki he falu magaaho e aga he tau tagata totoko.

8. Ko e heigoa e fakamoliaga ne moua e koe mai he tau kupu ha Iesu ne fakamau he Mataio 10:28?

8 Kua nakai fakai foki e fakamatakutaku he kelipopo ke fakalolelole aki e fakamakai ha tautolu ko e tau tagata gahua helehele. Hane fakapuloa fakamalolo e tautolu e fekau he Kautu ke he mena kua maeke ai. Mo e moua e tautolu e mafana mai he tau kupu ha Iesu: “Aua foki neke matakutaku a mutolu kia lautolu ke kelipopo e tino, ka e nakai maeke ke kelipopo e agaga; ka e mitaki ke matakutaku a mutolu kia ia kua maeke ke fakaoti e agaga katoa mo e tino i Kehena.” (Mataio 10:28) Iloa e tautolu ko e ha tautolu a Matua he lagi e Foaki he moui. Kua taui e ia a lautolu ne taofi mau e mahani fakamoli ki a ia mo e fakamoli tumau ke he gahua helehele.

Ko e Fekau Fakamoui

9. Tali fefe falu ke he tau kupu ha Esekielu, mo e tupu fefe e mena pihia he vaha nei?

9 He magaaho ne fakamatala fakamalolo he perofeta ko Esekielu e tau fekau ha Iehova ke he “motu fakafualoto”—ko e tau kautu a Isaraela mo Iuta—ne fiafia falu tagata ke logona e tau mena ne talahau e ia. (Esekielu 2:3) “Kitiala,” he talahau e Iehova, “kua eke a koe kia lautolu ke tuga e lologo fulufuluola he tagata ne leo mitaki, mo e ta fakamitaki e akau fakatagi.” (Esekielu 33:32) Pete ni kua fiafia a lautolu ke he tau kupu ha Esekielu, ne kaumahala a lautolu ke fakagahuahua ai. Ko e heigoa ne tupu he vaha nei? He magaaho ne fakamakai a lautolu ne toe ne fakauku mo e tau kapitiga ha lautolu ke fakamatala e tau fekau ha Iehova, kua fiafia ni falu ke logona e tau monuina he Kautu, ka kua nakai hokulo e taliaaga ha lautolu ke eke mo tau tutaki, mo e fakalataha ke he gahua helehele.

10, 11. He vala fakamua he senetenari ke 20 aki, ko e heigoa ne taute ke fakatata e fekau fakamoui ha tautolu, ti ko e heigoa e tau fua?

10 Ke he taha fahi, kua tokologa ne talia fiafia e gahua helehele mo e fakalataha mai ke fakamatala e tau fekau he Atua. Tuga anei, he magahala he tau fonoaga faka-Kerisiano mai he 1922 ke he 1928, ne fakapuloa fakamahinohino mai e tau fekau he fakafiliaga ke he fakatokaaga kelea ha Satani. Ne fakapuloa he tau letio e tau fakahala nei ki a lautolu he tau toloaga ia. He oti, ne tufatufa he tau tagata he Atua e totou miliona he tau lagaki lomi nei.

11 He matahiku he atu tau 1930, taha foki e puhala fakamatala ne hafagi mai—ke foleni mo e tau lapa tohi. Fakamua, ne tui he tau tagata ha Iehova e tau lapa ne fakapuloa e tau lauga ma e toloaga tagata. Fakamui, ne fakatata e lautolu e tau lapa ne tohi ai e tau mena tuga e “Ko e lotu ko e matahele mo e fakavaia” mo e “Fekafekau ke he Atua mo Keriso ko e Patuiki.” He foleni a lautolu he tau puhala tu, ne kitia he tau tagata a lautolu. ‘Kua ta mai he puhala nei e Tau Fakamoli a Iehova ke he kitiaaga mo e kua fakamalolo foki a lautolu,’ he talahau he taha matakainaga tane ne fakalataha tumau ke he gahua nei he tau puhala tu lavelave ha London, i Igilani.

12. Ke lafi ke he tau fekau he fakafiliaga he Atua, ko e heigoa ne fakatata e tautolu he fekafekauaga ha tautolu, ti ko hai ne fakalataha mai he mogonei ke fakamatala e tala mitaki?

12 He fakamatala e tau fakafiliaga he Atua, kua fakakite foki e tautolu e tau puhala mitaki he fekau he Kautu. Ko e ha tautolu a fakamatala fakamalolo ke he lalolagi nukua lagomatai a tautolu ke kumi a lautolu kua lata. (Mataio 10:11) Ne tali e laulahi he tau tagata fakahiku he vahega fakauku ke he poakiaga ma e heleheleaga he magahala he atu tau 1920 mo e 1930. Ti, he fonoaga he 1935, ne taute ai e fakailoaaga homo ue atu he monuina he vaha anoiha ma e “moto tagata tokologa” he “mamoe kehe” ke he lalolagi parataiso. (Fakakiteaga 7:9; Ioane 10:16) Nukua omaoma a lautolu ke he tau fekau he fakafiliaga he Atua ati kaufakalataha atu ki a lautolu ne fakauku ke fakamatala e tala mitaki fakahao moui.

13, 14. (a) Ko e heigoa e fakamafanaaga ka moua mai ia Salamo 126:5, 6? (e) Ka fakatumau a tautolu ke gana mo e fakamalu, ko e heigoa la ka tupu?

13 Ko e fakamafanaaga lahi ke he tau tagata gahua helehele he Atua, mo e mahomo atu ki a lautolu ne matematekelea ke he favaleaga, ko e tau kupu he Salamo 126:5, 6: “Ko lautolu kua gana saito mo e tau hihina mata, to helehele e lautolu mo e kalaga fiafia. Ko ia ke fina atu mo e tagi, kua uta e saito ke gana, to liu mai ni a ia mo e kalaga fiafia, kua fua mai hana tau pega saito.” Kua fakakite he tau kupu he salamo ne hagaao ke he gana mo e helehele e levekiaga mo e fakamonuina ha Iehova ki a lautolu ne toe ne liliu mai he fakapaeaaga i Papelonia i tuai. Ne fiafia lahi a lautolu he fakatoka mai he fakapaeaaga, ka e liga momoko a lautolu he magaaho ne gana e tau tega he malamalaega ne nakai la gahua ai ke 70 e tau he fakapaea ai. Pete ia, ko lautolu ne gana mo e ati hake kua olioli ke he tau fua mo e makonaaga he tau gahua ha lautolu.

14 Liga hihina e tau mata ha tautolu ka kamatamata po ke he magaaho ka matematekelea a tautolu po ke katofia talitonu ha tautolu ha ko e mahani mitaki. (1 Peteru 3:14) He gahua helehele ha tautolu, liga logona e tautolu e uka he magaaho fakamua ha kua tuga nakai fai mena ke fakamoli aki e tau laliaga ha tautolu he fekafekauaga. Ka e ka fakatumau a tautolu ke gana mo e fakamalu, to fakatupu ni he Atua ke he mena ne nakai amanaki a tautolu ki ai. (1 Korinito 3:6) Kua kitia moli e mena nei he tau fua he tufatufaaga he tau Tohi Tapu mo e tau tohi faka-Tohiaga Tapu.

15. Talahau taha fakafifitakiaga ke he aoga he tau tohi Kerisiano he gahua helehele.

15 Mailoga e fifitakiaga he tagata ne higoa ko Jim. He mate e matua fifine hana, ne moua e ia he tau koloa he matua fifine hana e tohi Life—How Did It Get Here? By Evolution or by Creation?  * Ne totou e ia mo e fiafia. He tutalaaga mo e Fakamoli ne feleveia mo ia he puhala tu, ne talia e Jim ke liu aahi ki a ia, mo e takitaki atu ai ke he fakaako Tohi Tapu. Ne mafiti e holo ki mua fakaagaga ha Jim, tukulele ai ki a Iehova, mo e papatiso. Ne tutala a ia ke he falu he magafaoa hana hagaao ke he mena ne ako e ia. Ko e fua, ne eke e mahakitaga mo e taokete hana mo Tau Fakamoli a Iehova, ti fakamui moua e Jim e kotofaaga ke gahua tumau he Peteli i London.

Favale Mai Ka e Fiafia Agaia

16. (a) Ko e ha ne kautu ai he gahua helehele? (e) Ko e heigoa e hatakiaga ne foaki e Iesu hagaao ke he lauiaaga he tala mitaki, ka ko e aga fe kua lata ke feleveia atu ai a tautolu ke he tau tagata?

16 Ko e ha ne kautu pihia ai e gahua helehele? Ha kua omaoma e tau Kerisiano fakauku mo e tau kapitiga ha lautolu ke he fakaakoaga ha Iesu: “Ko e tau mena kua tala atu e au kia mutolu ke he pouli, kia talahau atu e mutolu ke he maama; ko e mena foki kua logona he tau teliga ha mutolu, kia fakamatala atu e mutolu ki luga he tau fale.” (Mataio 10:27) Ka kua amanaki foki a tautolu ke he tau magaaho uka, ha kua hataki e Iesu: “To tuku atu he matakainaga hana matakainaga kia mate, to tuku atu foki he matua hana tama; to tutu atu foki e fanau ke he tau matua ha lautolu, ti kelipopo e lautolu a lautolu.” Ne talahau foki e Iesu: “Aua neke manatu a mutolu kua hau au ke ta atu ai e mafola ke he lalolagi; nakai hau au ke ta atu e mafola, ka ko e pelu.” (Mataio 10:21, 34) Nakai pauaki a Iesu ke vevehe e tau magafaoa. Ka kua lauia pihia e tala mitaki. Kua moli pihia foki ke he tau fekafekau he Atua he vaha nei. He ahiahi e tautolu e tau magafaoa, nakai manatu a tautolu ke fakamavehevehe e magafaoa. Ko e manako ha tautolu ke kuku he tau tagata oti e tala mitaki. Ko e mena ia, kua lali ai a tautolu ke tutala ke he tau tagata oti he magafaoa ke he puhala totonu mo e fakaalofa, puhala ne futiaki a lautolu “ne kotofa ke he moui tukulagi” ke he fekau ha tautolu.—Gahua 13:48.

17. Tuku kehe fefe a lautolu ne fakatokoluga e pule katoatoa he Atua, mo e heigoa e taha fakafifitakiaga ke he mena nei?

17 Kua fakatu kehe he fekau he Kautu a lautolu ne fakatokoluga e pule katoatoa he Atua. Tuga anei, manamanatu la ke he puhala ne tu kehe ai e tau katofia tapuaki ha tautolu ha kua ‘uta e lautolu e tau mena a Kaisara ma Kaisara ka ko e tau mena he Atua ma e Atua’ he vaha he National Socialism i Sihamani. (Luka 20:25) Kehe mai he tau takitaki lotu mo e tau Kerisiano talahau teao ne matutaki ke he tau lotu ha Kerisitenitome, kua tu mauokafua e tau fekafekau ha Iehova, he nakai talia ke holitu e tau matapatu fakaakoaga he Tohi Tapu. (Isaia 2:4; Mataio 4:10; Ioane 17:16) Ne mailoga he porofesa ko Christine King, ne tohia e tohi The Nazi State and the New Religions: “Ke he Tau Fakamoli ni hokoia ne nakai kautu e tau fakatufono [Nasi] ki ai, ha kua pete ni he totou afe ne kelipopo e lautolu, ka e holo agaia e gahua mo e ia Me 1945 ne tupu ki mua e fakatokatokaaga he Tau Fakamoli a Iehova, ka e nakai pihia e National Socialism.”

18. Ko e heigoa e aga ne fakakite he tau tagata ha Iehova pete ni ko e favaleaga?

18 Kua mua atu foki e aga ne fakakite he tau tagata ha Iehova he fehagai a lautolu mo e favaleaga. Pete he nava mai e tau pule malolo ke he tua ha tautolu, kua fakakite foki e lautolu e ofogia ha kua nakai toka ia tautolu e manatu kelea po ke fakafi. Ke tuga anei, ne talahau tumau he Tau Fakamoli ne hao mai he Matematekelea e fiafia mo e mauokafua ha lautolu he liu manatu e lautolu e tau mena tutupu. Iloa e lautolu na foaki e Iehova ki a lautolu e ‘malolo lahi ue atu.’ (2 Korinito 4:7) Ha ha ia lautolu ne fakauku e fakamoliaga kua ‘tohi e tau higoa ha lautolu he lagi.’ (Luka 10:20) Ne fakatupu he fakauka ha lautolu e amaamanakiaga ne nakai takitaki atu ke he fakalolelole, mo e pihia foki e talitonu he tau tagata helehele fakamoli ne moua e amaamanakiaga ke he lalolagi.—Roma 5:4, 5.

Fakauka ke he Gahua Helehele

19. Ko e heigoa e tau puhala lauia mitaki ne fakaaoga he fekafekauaga faka-Kerisiano?

19 To fiha la e leva ka fakaata e Iehova a tautolu ke fakafita ke he gahua helehele fakatai, kua nakai la iloa ia. Ka e he mogonei, kua lata ia tautolu ke mauloto na hakotika e tau puhala gahua he tau tagata helehele. Ti kua maeke foki ia tautolu ke iloa tonu, ko e tua fakamoli ha tautolu he fakaaoga e tau puhala kamatamata he fakamatalaaga to lauia mitaki ni. Ne tala age a Paulo ke he tau katofia Kerisiano: “Kua ole atu ai au kia mutolu ke fifitaki mai kia au.” (1 Korinito 4:16) He feleveia a Paulo mo e tau motua Efeso i Mileto, ne fakamanatu age a ia ki a lautolu ne nakai toka e ia ke fakaako a lautolu he “taha fale mo e taha fale.” (Gahua 20:20, 21) Ne iloa he kapitiga ha Paulo ko Timoteo e tau puhala he aposetolo ati maeke ai ke fakaako e tau Korinito ke he tau mena nei. (1 Korinito 4:17) Ne fakamonuina he Atua e tau puhala fakaako ha Paulo, to fakamonuina pihia foki e ia e fakauka ha tautolu he fakamatala e tala mitaki ke he toloaga tagata he taha fale ke he taha fale, he liliu ahi atu, he tau fakaako Tohi Tapu he kaina, mo e ha matakavi ka moua ai e tau tagata.—Gahua 17:17.

20. Fakakite fefe e Iesu kua tata mai e helehele fakaagaga lahi, mo e fakamoli fefe e mena nei he tau tau kua mole laia?

20 He mole e fakamatala ke he fifine Samaria ne tata ki Sikara he 30 V.N., ne vagahau a Iesu hagaao ke he helehele fakaagaga. Ne tala age a ia ke he tau tutaki hana: “Haga hake a ha mutolu a tau mata, mo e kitekite ke he fonua kua hina mai nai ke he heleheleaga saito. Ko ia foki ne helehele kua moua e ia hana palepale, ti tanaki e ia e tau fua ke he moui tukulagi; kia fakatau fiafia a ia ne gana e tau saito mo ia ne helehele.” (Ioane 4:34-36) Liga kua fita he kitia e Iesu e lauia mitaki he feleveiaaga hana mo e fifine Samaria, ha kua tokologa ne tua ki a ia ha ko e mena ne talahau he fifine. (Ioane 4:39) He tau tau e kua mole laia, kehekehe e tau motu ne uta kehe e tau kaupaaga mai he Tau Fakamoli a Iehova po kua foaki ki a lautolu e mailoga matafakatufono, ati hafagi ai e tau fonua fou ke gahua helehele. Ko e fua kua holo ki mua e helehele fakaagaga lahi. Haia, ke he lalolagi katoa, kua mailoga ai e tau fakamonuinaaga loga he fakatumau a tautolu ke fakafita ke he helehele fakaagaga.

21. Ko e ha ne ha ha ia tautolu e kakano ke fakatumau ke eke mo tau tagata gahua helehele fiafia?

21 Ka motua e fonua mo e lata ke helehele, kua lata ke fakamafitifiti e tau tagata gahua. Lata a lautolu ke gahua mo e nakai noa. He vaha nei, kua lata ia tautolu ke gahua fakamakamaka mo e fakamafiti ha kua nonofo a tautolu he “vaha ke fakahiku.” (Tanielu 12:4) E, feleveia a tautolu mo e tau kamatamata, ka e ha ha ai e heleheleaga ne mua atu ke he vaha fakamua he tau tagata tapuaki ha Iehova. Ko e mena nei ko e aho fiafia. (Isaia 9:3) Ko e tau tagata gahua helehele mogoia, kia fakatumau a tautolu ke he gahua helehele!

[Matahui Tala]

^ para. 15 Lomi fakailoa mo e tufa he Tau Fakamoli a Iehova.

To Tali Fefe e Koe?

Tali fefe he Iki he heleheleaga e olelalo ma e falu tagata gahua foki?

Pete kua “vihiatia” ki a tautolu, ko e aga fe ne kua lata ia tautolu ke taofi mau?

Ko e ha ne fiafia ai a tautolu pete ni kua favale mai ki a tautolu?

Ko e ha ne kua lata ia tautolu ke fakauka ke he gahua helehele mo e fakamafitifiti?

[Tau Huhu he Fakaakoaga]

[Tau Fakatino he lau 14, 15]

Ko lautolu ne fakafita ke he helehele fakaagaga kua moua e lalago fakaagelu

[Fakatino he lau 16]

Ta mai he foleni fakailoa e fekau he Kautu ke he tokologa

[Fakatino he lau 16]

Gana mo e fakamalu a tautolu, ka e fakatupu he Atua