Skip to content

Skip to table of contents

Nukua Mahani Mau a Lautolu mo e Kupu Moli

Nukua Mahani Mau a Lautolu mo e Kupu Moli

Nukua Mahani Mau a Lautolu mo e Kupu Moli

“Nakai fai fiafia au ke mua ke he mena nai, ka fanogonogo au, kua mahani e fanau haku kua lata mo e kupu moli.”—3 IOANE 4.

1. Kua mamata atu e “kupu moli he vagahau mitaki” ke he heigoa?

KUA talia ni e Iehova a lautolu ne tapuaki ki a ia ‘mo e agaga mo e kupu moli.’ (Ioane 4:24) Kua omaoma a lautolu ke he kupu moli, talia e tau fakaakoaga Kerisiano katoatoa ne fakave ke he Kupu he Atua. Ko e ‘kupu moli he tala mitaki’ nei kua mamata atu ki a Iesu Keriso mo e ke he fakatokolugaaga he pule katoatoa ha Iehova he puhala he Kautu. (Kalatia 2:14) Ne fakaata he Atua e “gahua ke fakahehe” ki a lautolu ne fifili ke fatipiko, ka kua falanaki e fakamouiaga ke he fai tua ke he tala mitaki mo e mahani mau mo e kupu moli.—2 Tesalonia 2:9-12; Efeso 1:13, 14.

2. Ko e heigoa ne loto fakaaue lahi ai e aposetolo ko Ioane ki ai, mo e heigoa e foliga he fakafetuiaga hana mo Kaio?

2 Ko e tau tagata fakapuloa he Kautu ko e “tau lagomatai ke he kupu moli.” Ke tuga e aposetolo ko Ioane mo e hana kapitiga ko Kaio, nukua fakamalolo ni a laua ke he kupu moli mo e mahani mau ki ai. He tokaloto a Kaio, ne tohia e Ioane: “Nakai fai fiafia au ke mua ke he mena nai, ka fanogonogo au, kua mahani e fanau haku kua lata mo e kupu moli.” (3 Ioane 3-8) Pete kaeke nakai tamai he fuakau ko Ioane a Kaio ke he kupu moli, ko e tau tau motua he aposetolo, ko e motua faka-Kerisiano, mo e mokoina fakamatua hana ati latatonu ai ke eke foki e tagata tane fuata nei mo taha he fanau fakaagaga ha Ioane.

Ko e Kupu Moli mo e Tapuaki Faka-Kerisiano

3. Ko e heigoa e kakano mo e aoga he tau feleveiaaga ne taute he tau Kerisiano fakamua atu?

3 Ke ako e kupu moli, ne feleveia e tau Kerisiano fakamua atu ko e fakapotopotoaga, ti fa mahani ke he tau loto kaina. (Roma 16:3-5) Ati moua ai e lautolu e fefakamafanaaki mo e fakalagalaga e fefakaalofaaki mo e tau gahua mitaki. (Heperu 10:24, 25) Hagaao ke he tau Kerisiano talahau noa he tau magaaho fakamui, ne tohia e Tertullian (c.155–​he mole 220 V.N.): “Ne feleveia a mautolu ke totou e tau tohi he Atua . . . Mo e tau kupu tapu ia ne fagai aki e mautolu ha mautolu a tua, ne lagaki hake e mautolu ha mautolu a amaamanakiaga, mo e fakamoli e mautolu ha mautolu a mauokafua.”—Apology, veveheaga 39.

4. Ko e heigoa e kakano he uhu lologo he tau feleveiaaga Kerisiano?

4 Ko e uhu lologo, liga ko e vala foki he tau feleveiaaga Kerisiano fakamua atu. (Efeso 5:19; Kolose 3:16) He tohia e Porofesa Henry Chadwick, ne moua he tagata tuhituhi he senetenari ke uaaki ko Celsus e tau lologo leo fulufuluola pihia ne uhu he tau Kerisiano talahau noa ke “lahi e fulufuluola ka e fakaheu e ia ha kua lauia lahi hana manamanatuaga.” Ne lafi e Chadwick: “Ko Clement ha Alexandria, ko e Kerisiano tohia fakamua atu laia ke fakatutala ko e heigoa e vahega leo kofe nukua lata ke fakaaoga he tau Kerisiano. Ne poaki e ia, kua nakai lata mo e vahega ne ha ha ai e tau leo kofe koli kiva.” (The Early Church, tau lau tohi 274-5) Ke tuga ne tau Kerisiano fakamuaaki ne lologo moli he magaaho ne fakapotopoto auloa a lautolu, kua fa mahani foki e Tau Fakamoli a Iehova ke uhu e tau lologo fakave Tohi Tapu ne putoia ai e tau lologo malolo lahi ke fakaheke e Atua mo e Kautu.

5. (a) Foaki fefe e takitaki fakaagaga i loto he tau fakapotopotoaga Kerisiano fakamua atu? (e) Fakagahua fefe he tau Kerisiano moli e tau kupu ha Iesu ne fakamau ia Mataio 23:8, 9?

5 He tau fakapotopotoaga Kerisiano fakamua atu, ne fakaako he tau leveki e kupu moli, mo e lagomatai he tau fekafekau lagomatai e tau katofia talitonu ke he tau puhala kehekehe. (Filipi 1:1) Ko e kau fakatufono ne falanaki ke he Kupu he Atua mo e agaga tapu nukua foaki e takitaki fakaagaga. (Gahua 15:6, 23-31) Kua nakai fakaaoga e tau matahigoa fakalotu ha kua poaki e Iesu ke he tau tutaki hana: “Aua neke ui a mutolu Rapai; ha ko e mena tokotaha ha mutolu a takitaki, ko e Keriso haia; ka ko mutolu oti, ko e matakainaga a mutolu. Aua foki neke ui e mutolu taha ke he lalolagi ko e matua ha mutolu; ha ko e mena tokotaha ha mutolu a Matua, ko ia ha he lagi.” (Mataio 23:8, 9) Ke he tau mena nei mo e falu a puhala foki, kua ha ha ai e tau tataiaga he vahaloto he tau Kerisiano fakamua atu mo e Tau Fakamoli a Iehova.

Favale Mai he Fakamatala e Kupu Moli

6, 7. Pete he fakapuloa e lautolu e ogo mafola, ko e puhala fe ne fakafehagai atu ke he tau Kerisiano moli?

6 Pete ne fakapuloa e lautolu e ogo mafola he Kautu, nukua favale ni ke he tau Kerisiano fakamua atu, ke tuga ni ki a Iesu. (Ioane 15:20; 17:14) Ne fakahigoa he tagata he fakamauaga tala tuai ko John L. von Mosheim e tau Kerisiano he senetenari fakamua “ko e matakau tagata tane ne mua ue atu e mahani totonu, kua nakai ha ha ia lautolu e fakafualoto ke fakahagahaga kelea e tuaga he motu.” Ne tohia e Dr. Mosheim ko e mena ne “fakavihia ai he tau Roma e tau Kerisiano, ha ko e puhala maaliali he tapuakiaga ha lautolu, ne kua nakai kitia i ai ha gahua fakatapu he falu a tagata.” Ne lafi e ia: “Kua nakai ha ha ia lautolu e tau taute poa, tau faituga, tau mena fakatai, tau akoako, po ke kaufakalatahaaga he pule fakalotu; ko e mena ia ati kua latatonu ke foaki ki a lautolu e tau ekefakakelea mai he toloaga tagata nakai lotomatala, ne manatu kua nakai lata ke fai lotu ke noa mai he tau mena nei. Ati kua onoono ki a lautolu ke tuga e tau tagata nakai talitonu ko e fai Atua; mo e, ko e tau matafakatufono Roma, ko lautolu ne fakahala he nakai talitonu ko e fai Atua kua talahaua ko e tau tagata faguna ke he kaufakalatahaaga he tagata.”

7 Ko e tau akoako, tau tagata makaka, mo e falu foki ne moua e tupe mai he tapuaki tupua, nukua fakaohooho e toloaga tagata ke totoko ke he tau Kerisiano, ne nakai fakalataha ke he tau gahua tapuaki tupua. (Gahua 19:23-40; 1 Korinito 10:14) Ne tohia e Tertullian: “Kua talitonu a lautolu ko e tau Kerisiano ne fakatupu e tau matematekelea oti ke he Motu, he tau mamahi oti he tau tagata. Ti kaeke puke lahi e Tiber ke hoko ki luga he tau kaupa, kaeke nakai puna hake e vailele ke he tau fonua, kaeke nakai holo e tau aolagi po ke holo e lalolagi, kaeke ke ha ha ai e hoge, kaeke ke ha ha ai e malaia, to kalaga agataha ai: ‘Ko e tau Kerisiano ke he tau leona!’ ” Pete ni ko e tau mena ne tutupu, ne ‘leveki he tau Kerisiano moli a lautolu kia fakamamao mo e tau tupua.’—1 Ioane 5:21.

Ko e Kupu Moli mo e Tau Fakamanatuaga Fakalotu

8. Ko e ha kua nakai fakamanatu e lautolu ne mahani mau ke he kupu moli e Kirisimasi?

8 Ko lautolu ne mahani mau ke he kupu moli kua kalo mai he tau fakamanatuaga nakai mai he Tohi Tapu ha kua ‘nakai fakafetui e maama mo e pouli.’ (2 Korinito 6:14-18) Ke tuga anei, kua nakai fakamanatu e lautolu e Kirisimasi, ne fakahoko ia Tesemo 25. “Kua nakai fai tagata ne iloa e aho tonu he fanauaga he Keriso,” he fakamoli mai he The World Book Encyclopedia. Ne tohi he The Encyclopedia Americana (Fufuta 1956): “Ko e Satunalia, ko e galue Roma ne fakamanatu he lotouho a Tesemo, ne fakatu e puhala ma e tau aga fakamotu ke taute fiafia he Kirisimasi.” Ne tohi he Cyclopædia ha M’Clintock mo Strong: “Ko e fakamanatuaga he Kirisimasi nakai ko e kotofaaga faka-Atua, ti nakai mai foki he [M]aveheaga [F]ou.” Mo e mailoga he tohi Daily Life in the Time of Jesus: “Ko e tau fuifui manu . . . he vaha makalili kua ha ha he lalo fakamalu; ko e mena nei hokoia ati kitia ai ko e aga tuai ma e aho Kirisimasi, he vaha makalili, kua nakai lata ke moli, ha kua talahau he tau Evagelia kua ha ha e tau leveki mamoe he fonua.”—Luka 2:8-11.

9. Ko e ha kua kalo mai e tau fekafekau ha Iehova he vaha kua mole mo e vaha nei he tau fakamanatuaga he Isita?

9 Ko e Isita kua pehe ke fakamanatu aki e liu tu mai he Keriso, ka kua lafi ai he tau talahauaga mahuiga ke he tapuakiaga fakavai. Ne talahau he The Westminster Dictionary of the Bible ko e Isita ne “kamata fakamua ko e galue ma e vaha tau tupu ke fakaheke aki a Teutonic ko e atua fifine he maama mo e vaha tau tupu ne iloa i Anglo-Saxon ko e Eastre,” po ke Eostre. Ke he ha mena ni, ne talahau he Encyclopædia Britannica (Fufuta ke 11 aki): “Kua nakai fai talahauaga hagaao ke he fakamanatuaga he galue he Isita i loto he Maveheaga Fou.” Ko e Isita nakai ko e fakamanatuaga he faka-Kerisiano fakamua atu ti kua nakai fakamanatu he tau tagata ha Iehova he vaha nei.

10. Ko e heigoa e fakamanatuaga ne fakatu e Iesu, ti ko hai ne fakamanatu ai ke he puhala tonu?

10 Ne nakai poaki e Iesu hana tau tutaki ke fakamanatu e aho fanau po ke liu fakatu mai hana, ka kua fakatu e ia e Fakamanatuaga he poa mate hana. (Roma 5:8) Haia, ko e magaaho ni hanei ne poaki e ia e tau tutaki hana ke fakamanatu. (Luka 22:19, 20) Kua ui foki ko e Kaiaga Afiafi he Iki, ti ko e mena tupu lagataha nei he tau nukua fakamanatu agaia he Tau Fakamoli a Iehova.—1 Korinito 11:20-26.

Ko e Kupu Moli ne Fakapuloa ke he Lalolagi Katoa

11, 12. Lalago tumau fefe e lautolu ne mahani mau ke he kupu moli e gahua fakamatala ha lautolu?

11 Ko lautolu ne iloa e kupu moli kua mailoga ai ko e kotofaaga lilifu ke foaki ha lautolu a tau magaaho, tau malolo, mo e falu a koloa foki ke he gahua fakamatala he tala mitaki. (Mareko 13:10) Ko e gahua fakamatala faka-Kerisiano fakamua atu nukua lalago he tau mena foaki noa. (2 Korinito 8:12; 9:7) He tohia e Tertullian: “Pete ni ka toka ai ha puha ke tuku tupe, kua nakai ko e tau tupe oko ke totogi ke huhu ki loto, ke tuga ko e feua pisinisi e lotu. Ko e tau tagata oti he lagataha he mahina, kua tamai e tama tupe tote—po ke he magaaho ni ka manako ai a ia, mo e ka manako moli a ia, mo e ka maeke ia ia; ha kua nakai fai tagata kua fakaohooho ke foaki; ha ko e tau mena foaki noa.”—Apology, veveheaga 39.

12 Ko e gahua fakamatala he Kautu he Tau Fakamoli a Iehova ke he lalolagi katoa kua lalago foki he tau mena foaki noa. Lafi ke he Tau Fakamoli, kua kitia foki he tau tagata fiafia mai ko e kotofaaga lilifu a ia ke lalago e gahua nei aki e tau mena foaki noa ha lautolu. Hanei foki e tataiaga he vahaloto he tau Kerisiano fakamuaaki mo e Tau Fakamoli a Iehova.

Ko e Kupu Moli mo e Mahani Fakatagata

13. He hagaao atu ke he tau mahani ha lautolu, ko e heigoa e fakatonuaga ha Peteru ne omaoma ki ai e Tau Fakamoli a Iehova?

13 Ha ko lautolu ne mahani mau ke he kupu moli, ne omaoma e tau Kerisiano fakamua atu ke he fakatonuaga he aposetolo ko Peteru: “Kia mitaki ha mutolu a mahani ki mua he tau motu kehe, ko e mena kua kupu kelea ai kia mutolu tuga ne tau tagata mahani kelea a mutolu, ka kitekite a lautolu ke he tau gahua mitaki ha mutolu, ti fakaheke atu ai a lautolu ke he Atua ke he aho ke ahi mai ai.” (1 Peteru 2:12) Kua tokaloto he Tau Fakamoli a Iehova e tau kupu ia.

14. Ko e heigoa e onoonoaga faka-Kerisiano ke he tau fakafiafiaaga feuaki?

14 Ti pihia foki he mole e tauhele he tiaki taofiaga, ne kalo mai e tau Kerisiano talahau noa he tau gahua feuaki. Ko W. D. Killen, ko e porofesa he fakamauaga tala tuai fakalotu, ne tohia: “He senetenari ke uaaki mo e toluaki, ko e tau fale fakafiafia he tau taone lalahi oti ko e lotouho a ia he tau matafeua loga; ti ko e tokologa he tau tagata taute tala ko e tau tagata mahani feuaki muitui, ko e tau fakatataaga tala ha lautolu kua taute pauaki ke fakafiafia aki e tau manako fakalialia he magaaho ia. . . . Ti ko e tau Kerisiano moli nukua fakavihia lahi ke he tau fale taute tala. . . . Kua fakamamao mai a lautolu he tau puhala fakateteki muitui i ai; mo e he fakafiafia fakatumau atu ke he tau atua mo e tau atua fifine fakapouliuli ne kua paleko lahi ke he tau taofiaga fakalotu ha lautolu.” (The Ancient Church, tau lau tohi 318-19) Ko e tau tutaki moli ha Iesu he vaha nei kua kalo mai foki he tau vahega fakafiafia teteki mo e fakalialia muitui.—Efeso 5:3-5.

Ko e Kupu Moli mo e “Tau Tui ne Mua”

15, 16. Ko hai e “tau tui ne mua,” mo e hagaao atu fefe a lautolu ne mahani mau ke he kupu moli, ki a lautolu ia?

15 Pete ni ko e mahani mitaki he tau Kerisiano fakamua atu, ne fakafili nakai tonu he tokologa he tau pule atu motu Roma a lautolu. Ne talahau he tagata he fakamauaga tala tuai ko E. G. Hardy, ne kitia he tau pule atu motu a lautolu “ke tuga ko e tau tagata mahani kelea muitui.” Ne fakakite he tau tohi he vahaloto he Kavana Pliny the Younger i Bithynia mo e Pule Atu Motu ko Trajan kua nakai fai iloaaga e tau matakau pule ke he foliga moli he faka-Kerisiano. Kitia fefe he tau Kerisiano e Fakatufono?

16 Ke tuga e tau tutaki fakamua atu ha Iesu, nukua omaoma nakai katoatoa foki e Tau Fakamoli a Iehova ke he “tau tui ne mua” he fakatufono. (Roma 13:1-7) Ka ha ha ai e fetokoaki he vahaloto he poakiaga he tagata mo e finagalo faka-Atua, ne uta e lautolu e tuaga nei: “Kua lata ni ke mua e omaoma ke he Atua ke he omaoma ke he tau tagata.” (Gahua 5:29) He talahau he tohi After Jesus—The Triumph of Christianity: “Pete he nakai taute he tau Kerisiano e tapuaki pule atu motu, nakai ko e tau tagata fakalagalaga miha a lautolu, ti ko e ha lautolu a lotu, pete he kehe mo e fakaita ke he kitiaaga pouliuli, kua nakai fakatupu ha hagahaga kelea ke he pule atu motu.”

17. (a) Ko e tau Kerisiano fakamua atu ko e tau tagata lalago he fakatufono fe? (e) Fakagahua fefe he tau tutaki moli he Keriso e tau kupu ia Isaia 2:4 he tau momoui ha lautolu?

17 Ko e tau Kerisiano fakamua atu ko e tau tagata lalago he Kautu he Atua, ke tuga e tau tupuna ko Aperahamo, Isaako, mo Iakopo ne fakagahuahua e tua ke he ‘māga ne tufugatia he Atua.’ (Heperu 11:8-10) Ke tuga e Iki ha lautolu, “nakai ko e tau tagata he lalolagi” e tau tutaki ha Iesu. (Ioane 17:14-16) Mo e hagaao ke he tau felakutaki mo e taufetului he tagata, ne tutuli e lautolu e mafola he “tukituki e lautolu ha lautolu a tau pelu ke eke mo tau koho.” (Isaia 2:4) He mailoga e tataiaga, ne talahau he faiaoga he fakamauaga tala tuai fakalotu ko Geoffrey F. Nuttall: “Ko e aga faka-Kerisiano fakamua atu ke he felakutaki kua tatai lahi ni ke he tau tagata ne ui ne lautolu a lautolu ko e Tau Fakamoli a Iehova ti kua uka lahi ai ia mautolu ke talia.”

18. Ko e ha kua nakai fai kakano ai he ha fakatufono ke matakutaku ke he Tau Fakamoli a Iehova?

18 Ha ko e tau tagata tu uho ne omaoma ke he tau tui ne mua, ko e tau Kerisiano fakamuaaki kua nakai fakahagahaga kelea atu ke he ha malolo fakapolitika, ti nakai pihia foki e Tau Fakamoli a Iehova. “Kua toka ni ke he tau manamanatuaga pule totoko mo e fa tuaha noa ke talitonu na fakahagahaga kelea e Tau Fakamoli a Iehova ke he ha pule fakapolitika,” he tohia he tagata tohia i Amerika Tokelau. “Kua nakai moumou mena a lautolu mo e kua loto mafola ke tuga ni e matakau lotu.” Kua iloa he tau tui ne moua e maama, kua nakai fai mena a lautolu ke matakutaku mai he Tau Fakamoli a Iehova.

19. Hagaao ke he tau tukuhau, ko e heigoa ka talahau hagaao ke he tau Kerisiano fakamua atu mo e Tau Fakamoli a Iehova?

19 Taha e puhala ne fakakite he tau Kerisiano fakamua atu e fakalilifu ma e “tau tui ne mua” he totogi e lautolu e tau tukuhau. He tohi ke he Pule Atu Motu Roma ko Antoninus Pius (138-161 V.N.), ne talahau e Justin Martyr ne totogi he tau Kerisiano e tau tukuhau ke “mua atu e makai ke he tau tagata oti.” (First Apology, veveheaga 17) Mo e tala age e Tertullian ke he tau pule Roma ko e tau tagata oko tukuhau ha lautolu kua lata ke foaki e “kaitalofa he loto fakaaue ke he tau Kerisiano” ha kua totogi fakamitaki ha lautolu a tau tukuhau. (Apology, veveheaga 42) Nukua moua he tau Kerisiano e aoga mai he Pax Romana, po ke Mafola faka-Roma, ha ko e hana tau fakatufono mo e poaki, tau puhalatu mitaki, mo e haohao mitaki he o fenoga hala tahi. He kua mailoga e kaitalofa ha lautolu ke he kaufakalatahaaga, ne omaoma a lautolu ke he tau kupu ha Iesu: “Ati uta a kia Kaisara e tau mena a Kaisara; ka e uta ke he Atua e tau mena he Atua.” (Mareko 12:17) Kua mumui e tau tagata ha Iehova he vaha nei ke he fakatonuaga nei ti moua ai e nava ha ko e mahani fakamoli ha lautolu, ke tuga e totogi he tau tukuhau.—Heperu 13:18.

Ko e Kupu Moli—Ko e Pipiaga Fakalataha

20, 21. Mo e fakalilifu ke he fefakamatakainagaaki mafola, ko e heigoa kua moli hagaao ke he tau Kerisiano fakamua atu mo e tau fekafekau ha Iehova he vaha fou nei?

20 Ha kua mahani mau a lautolu ke he kupu moli, ko e tau Kerisiano fakamua atu kua pipi auloa ke he mafola fefakamatakainagaaki, ke tuga e Tau Fakamoli a Iehova he vaha nei. (Gahua 10:34, 35) Ne talahau he tohi ne lomi he The Moscow Times: “[Ko e Tau Fakamoli a Iehova kua] talahaua ko e tau tagata mitaki lahi, totonu, mo e fakatokolalo ne kua mukamuka lahi ke fehagai ki ai, kua nakai peehi e falu tagata ti tutuli tumau e mafola he tau fakafetuiaga ha lautolu mo e falu . . . Kua nakai fai tagata fakavaivai, konahia po ke hufia he tau tulaki ia lautolu, ti mukamuka ni e kakano: Nukua fakamakamaka a lautolu ke takitaki he tau taofiaga ha lautolu ne fakave ke he Tohi Tapu ke he tau mena oti ne taute mo e talahau e lautolu. Kaeke lali oti e tau tagata he lalolagi ke moui hagaao ke he Tohi Tapu he puhala ne taute he Tau Fakamoli a Iehova, to kehe mahaki e lalolagi mamahi ha tautolu.”

21 Ne talahau he Encyclopedia of Early Christianity: “Ne kitia he lotu fakamua atu ni a ia ko e kaufakalatahaaga fou ka nonofo auloa mo e nonofo mafola ai e tau matakau fakahagahaga kelea he magaaho fakamua, ko e tau Iutaia mo e tau Motu Kehe.” Ko e Tau Fakamoli a Iehova ko e tau matakainaga loto mafola foki he lalolagi katoa—ko e kaufakalatahaaga moli he lalolagi fou. (Efeso 2:11-18; 1 Peteru 5:9; 2 Peteru 3:13) He magaaho ne kitia he pule ofisa he feua puipui he Pretoria Show Grounds i Aferika Toga e puhala ne feleveia mafola ai e Tau Fakamoli he tau lanu kehekehe ha ko e tau tagata hukui he fonoaga, ne pehe a ia: “Kua mahani mitaki e tau tagata oti, kua tutala fakamitaki ke he taha mo e taha, ko e aga ne fakakite he tau aho gahoa ne mole—kua fakamoli ni ke he lotomatala he tau tagata he sosaiete ha mutolu, ti kua nonofo auloa oti ke tuga e magafaoa taha ne fiafia lahi.”

Fakamonuina he Fakaako e Kupu Moli

22. Ko e heigoa kua tupu ha kua fakakite he tau Kerisiano e kupu moli?

22 Ha ko e ha lautolu a mahani mo e gahua fakamatala, ko Paulo mo e falu Kerisiano nukua ‘fakakite e kupu moli.’ (2 Korinito 4:2) Nakai kia talia e koe kua taute pihia foki he Tau Fakamoli a Iehova mo e hane fakaako e kupu moli ke he tau motu oti? Ko e tau tagata he lalolagi katoa hane taofi mau e tapuaki moli mo e kua tafe atu ke he ‘mouga he fale ha Iehova’ ke he tau numera loga ue atu. (Isaia 2:2, 3) He tau tau oti, nukua totou afe ne papatiso he fakamailoga e tukuleleaga ha lautolu ke he Atua, ati fakatutu ai e loga he tau fakapotopotoaga fou.

23. Fefe e onoonoaga hau ki a lautolu hane fakaako e kupu moli ke he tau motu oti?

23 Pete ko e tau feakiaga kehekehe, nukua fakalataha e tau tagata ha Iehova ke he tapuaki moli. Ko e fakaalofa ne fakatata e lautolu kua fakakite aki a lautolu ko e tau tutaki ha Iesu. (Ioane 13:35) Kitia nakai e koe ‘kua ha ha moli ia lautolu e Atua’? (1 Korinito 14:25) Kua kau nakai a koe mo lautolu ne fakaako e kupu mitaki ke he tau motu oti? Kaeke pihia, kia fakakite e koe e loto fakaaue tukulagi ma e kupu moli mo e moua e kotofaaga lilifu ke mahani mau ki ai tukulagi.

To Tali Fefe a Koe?

• Ke he puhala tapuaki, ko e heigoa e tataiaga ne ha ha he vahaloto he tau Kerisiano fakamua atu mo e Tau Fakamoli a Iehova?

• Ko e heigoa e fakamanatuaga fakalotu hokoia ne taute e lautolu kua mahani mau ke he kupu moli?

• Ko hai e “tau tui ne mua,” mo e fefe e onoonoaga he tau Kerisiano ki a lautolu?

• Eke fefe e kupu moli mo pipiaga fakalataha?

[Tau Huhu he Fakaakoaga]

[Fakatino he lau 17]

Kua fakamonuina tumau e tau feleveiaaga Kerisiano ki a lautolu ne mahani mau ke he kupu moli

[Tau Fakatino he lau 19]

Ne poaki e Iesu e tau tutaki hana ke fakamanatu e Fakamanatuaga he poa mate hana

[Fakatino he lau 20]

Ke tuga e tau Kerisiano fakamua atu, kua fakakite he Tau Fakamoli a Iehova e fakalilifu ma e “tau tui ne mua”