Skip to content

Skip to table of contents

Tu Uho Faka-Kerisiano he Tau Aho Fakamui

Tu Uho Faka-Kerisiano he Tau Aho Fakamui

Tu Uho Faka-Kerisiano he Tau Aho Fakamui

“Nakai ko e tau tagata he lalolagi a lautolu, ke tuga foki au, nakai ko e tagata he lalolagi au.”—IOANE 17:16.

1, 2. Ko e heigoa ne talahau e Iesu hagaao ke he fakafetuiaga he tau tutaki hana mo e lalolagi, ti ko e heigoa e tau huhu kua fakatupu he hana tau kupu?

HE PO fakahiku he hana moui ko e tagata mitaki katoatoa, ne talahau e Iesu e liogi loa ka e fanogonogo hana tau tutaki. He liogi ia, ne talahau e ia taha mena kua fakamaama aki e tau momoui he tau Kerisiano moli oti. He totoku hana tau tutaki, ne pehe a ia: “Kua tuku atu e au hau a kupu kia lautolu; kua fakavihia he lalolagi a lautolu, ha ko e mena nakai ko e tau tagata he lalolagi a lautolu; tuga na au, nakai ko e tagata he lalolagi au. Nakai liogi au kia uta kehe e koe a lautolu he lalolagi, ka kia leveki atu e koe a lautolu mai ia ia ne mahani kelea. Nakai ko e tau tagata he lalolagi a lautolu, ke tuga foki au, nakai ko e tagata he lalolagi au.”—Ioane 17:14-16.

2 Lagaua, ne pehe a Iesu nakai ko e tau tagata he lalolagi e tau tutaki. Lafi ki ai, to takitaki atu e vevehe ia ke he tau peehiaga—to vihiatia he lalolagi a lautolu. Pete ia, kua nakai lata e tau Kerisiano ke fakaatukehe; to leveki e Iehova a lautolu. (Tau Fakatai 18:10; Mataio 24:9, 13) He onoono ke he tau kupu ha Iesu, maeke ia tautolu ke huhu: ‘Ko e ha e tau Kerisiano moli ne nakai ko e tau tagata he lalolagi? Ko e heigoa e kakano ke nakai eke mo tau tagata he lalolagi? Ka vihiatia he lalolagi e tau Kerisiano, fefe mogoia e onoonoaga ha lautolu ke he lalolagi? Mua atu, fefe e onoonoaga ha lautolu ke he tau fakatufono he lalolagi?’ Ko e tau tali faka-Tohiaga Tapu ke he tau huhu nei kua aoga lahi ha kua lauia a tautolu oti.

“Mai he Atua a Tautolu”

3. (a) Ko e heigoa ne vevehe a tautolu mai he lalolagi? (e) Ko e heigoa e fakamoliaga ko e lalolagi “ha he pule hana kua mahani kelea”?

3 Ko e fakafetuiaga tata ha tautolu mo Iehova ko e taha kakano kua nakai ko e tau tagata a tautolu he lalolagi. Ne tohi he aposetolo ko Ioane: “Kua iloa e tautolu mai he Atua a tautolu; ka ko e lalolagi oti ha he pule hana kua mahani kelea.” (1 Ioane 5:19) Kua moolioli e tau kupu ha Ioane hagaao ke he lalolagi. Ko e tau felakutaki, kolokolovao, favale, nakai fakafili tonu, mahani nakai fakamoli, mo e mahani feuaki kua tupu lahi he vaha nei nukua fakamoli he fakaohoohoaga ha Satani, nakai he Atua. (Ioane 12:31; 2 Korinito 4:4; Efeso 6:12) Ka eke e taha mo Fakamoli a Iehova, to nakai taute po ke talia e ia e tau gahua hepehepe pihia, ti taute he mena ia a ia ke nakai ko e tagata he lalolagi.—Roma 12:2; 13:12-14; 1 Korinito 6:9-11; 1 Ioane 3:10-12.

4. Ko e heigoa e tau puhala ke fakakite e tautolu kua ha ha a tautolu ki a Iehova?

4 Ne pehe a Ioane nakai mai he lalolagi e tau Kerisiano, ka e “mai he Atua.” Kua pule a Iehova ki a lautolu oti kua tukulele ki a ia. Ne pehe e aposetolo ko Paulo: “Ko e mena ka momoui a tautolu, kua momoui ni ha ko e Iki, ka mamate a tautolu kua mamate ni ha ko e Iki; haia ni, po ke momoui, po ke mamate a tautolu, ko e tau tagata he Iki a tautolu.” (Roma 14:8; Salamo 116:15) Ha kua pule a Iehova ki a tautolu, kia foaki e tautolu e tapuakiaga fakamoli ki a ia. (Esoto 20:4-6) Ka ko e Kerisiano moli kua nakai ukufakina hana moui ke he falu foliaga he lalolagi. Ti pete he fakalilifu e ia e tau matagahua fakamotu, ka e nakai tapuaki a ia ki ai, ke he tau gahua po ke agaga. Kua nakai tapuaki moli a ia ke he tau tagata talahaua he tau sipote po ke falu atua he vaha fou nei. Moli, kua fakalilifu e ia e tonuhia he falu ke taute e mena ne manako a lautolu ki ai, ka e tapuaki hokoia a ia ke he Tufuga. (Mataio 4:10; Fakakiteaga 19:10) Kua taute foki he mena nei a ia ke vevehe kehe mai he lalolagi.

“Nakai ko e Kautu he Lalolagi Nai Haku a Kautu”

5, 6. Maeke fefe he omaoma ha tautolu ke he Kautu he Atua ke vevehe kehe a tautolu mai he lalolagi?

5 Ko e tau Kerisiano e tau tutaki ha Keriso Iesu mo e ko e tau tagata he Kautu he Atua, ti kua taute foki a lautolu ke nakai ko e tau tagata he lalolagi. He tu a Iesu he fakafiliaga ki mua ha Ponotio Pilato, ne pehe a ia: “Nakai ko e kautu he lalolagi nai haku a kautu; ane mai ko e kautu he lalolagi nai haku a kautu, po kua tau haku a tau fekafekau, neke tuku atu au ke he tau tagata Iutaia; ka ko e ainei nakai mai i hinai haku a kautu.” (Ioane 18:36) Kua puhala he Kautu ke maeke ke fakatokoluga e higoa ha Iehova, ke fakamatalahi hana pule katoatoa, mo e taute hana finagalo ke he lalolagi tuga ne eke he lagi. (Mataio 6:9, 10) He fekafekauaga katoatoa hana, ne fakamatala e Iesu e tala mitaki he Kautu, mo e pehe a ia to fakapuloa ai he hana tau tutaki ke hoko ke he fakaotiaga he fakatokaaga nei. (Mataio 4:23; 24:14) He 1914 ko e tau kupu fakaperofeta ia Fakakiteaga 11:15 ne fakamoli: “Ko e tau kautu he lalolagi kua eke ma e Iki ha tautolu mo e hana Keriso, to eke foki a ia mo patuiki tukulagi tukumuitea.” Nakai leva, ko e Kautu ia he lagi to eke mo pule hokoia ke he tau tagata. (Tanielu 2:44) He taha magaaho ni, to omoomoi foki e tau pule he lalolagi ke mailoga e pule he Kautu.—Salamo 2:6-12.

6 He tokaloto e tau mena oti ia, ko e tau Kerisiano moli he vaha nei ko e tau tagata he Kautu he Atua, ti mumuitua e lautolu e tomatoma ha Iesu ke ‘kumikumi fakamua ke he kautu he Atua mo e hana tututonu.’ (Mataio 6:33) Nakai taute he mena ia a lautolu ke nakai fakamoli ke he motu nukua nonofo ai a lautolu, ka e taute a lautolu ke vevehe kehe fakaagaga mai he lalolagi. Ko e matapatu gahua he tau Kerisiano he vaha nei, tuga he senetenari fakamua, ko e ‘fakamatala atu mo e talahau fakatonu atu e kautu he Atua.’ (Gahua 28:23) Nakai fai fakatufono he tagata kua ha ha i ai e tonuhia ke fakatauhele e gahua ia ne foaki he Atua.

7. Ko e ha ne tu uho e tau Kerisiano moli, ti fakakite fefe e lautolu e mena nei?

7 Ke lagotatai na ko lautolu ha Iehova mo e ko e tau tutaki ha Iesu mo e tau tagata he Kautu he Atua, ne fakatumau e Tau Fakamoli a Iehova ke tu uho ke he taufetoko fakamotu mo e lalolagi katoa he tau senetenari 20 mo e 21 aki. Kua nakai kau a lautolu ke he taha fahi, nakai fakaaoga e tau kaufana, mo e nakai fakaholofa e tau tala pikopiko ke he ha foliaga he lalolagi. He fakatataaga mua ue atu he tua he fehagai mo e totokoaga nukua tuga ke kafilo, kua muitua a lautolu ke he tau matapatu fakaakoaga ne tohi ke he tau pule Nasi ha Sihamani he 1934: “Kua nakai fai vala a mautolu ke he tau mena fakapolitika, ka kua foaki katoatoa a mautolu ke he kautu he Atua i lalo he Keriso hana Patuiki. To nakai fakapakia po ke fakamatematekelea e mautolu ha tagata. To fiafia a mautolu ke takele he mafola mo e taute mitaki ke he tau tagata oti ka maeke ia mautolu.”

Tau Fekau mo e Tau Hukui ma Keriso

8, 9. Ke he puhala fe he vaha nei ko e tau fekau mo e tau hukui e Tau Fakamoli a Iehova, ti lauia fefe e mena ia ke he fakafetuiaga ha lautolu mo e tau motu?

8 Kua fakamaama e Paulo a ia mo e tau matakainaga Kerisiano fakauku ko e “tau fekau a Keriso a mautolu nai, tuga he ole he Atua kia mutolu ia mautolu.” (2 Korinito 5:20; Efeso 6:20) Tali mai he 1914, ko e tau Kerisiano fakauku he agaga kua vagahau fakamitaki hagaao ke he tau fekau ma e Kautu he Atua, ko lautolu ko e “fanau.” (Mataio 13:38; Filipi 3:20; Fakakiteaga 5:9, 10) Lafi ki ai, ne tamai e Iehova he tau motu e “moto tagata tokologa” he ‘tau mamoe kehe,’ ko e tau Kerisiano ne ha ha ai e amaamanakiaga he lalolagi, ka lalago e tau fanau fakauku ke he gahua fekafekau ha lautolu. (Fakakiteaga 7:9; Ioane 10:16) Ko e ‘tau mamoe kehe’ nei ne talahau ko e “tau hukui” he Kautu he Atua.

9 Kua nakai putoia e fekau mo e hana kau gahua ke he tau mena he motu nukua fekafekau a lautolu ki ai. Tatai ai, kua fakatumau e tau Kerisiano ke tu uho ke he tau mena fakapolitika he tau motu he lalolagi. Kua nakai kau po ke totoko a lautolu ke he ha matakau fakamotu, lanu, fakatokaaga, po ke fakatupe. (Gahua 10:34, 35) Ka e, ‘mahani mitaki a lautolu ke he tau tagata oti kana.’ (Kalatia 6:10) Kakano e tu uho he Tau Fakamoli a Iehova kua nakai fai tagata ke maeke ke fakaheu moli e ogo ha lautolu he talahau kua kau a lautolu ke he fahi totoko he feveheveheaki he tau lanu kehekehe, fakamotu, po ke fakamagafaoa.

Ne Kitia he Fakaalofa

10. Aoga fefe e fakaalofa ma e Kerisiano?

10 Lafi ke he tau mena na i luga, kua tu uho e tau Kerisiano ke he tau mena he lalolagi ha ko e ha lautolu a fakafetuiaga mo e falu Kerisiano. Kua pehe a Iesu ke he hana tau tutaki: “Ko e mena ia ke iloa ai he tau tagata oti kana, ko e haku a tau tutaki a mutolu, ka feofanaki a mutolu.” (Ioane 13:35) Ko e fakaalofa fakamatakainaga e kei he eke mo Kerisiano. (1 Ioane 3:14) Hagaao ke he fakafetuiaga hana mo Iehova mo Iesu ko e fakafetuiaga he Kerisiano ke he falu Kerisiano kua tata lahi. Nakai mao kikiha e fakaalofa hana ke he tau tagata he fakapotopotoaga he matakavi. Kua putoia e “tau matakainaga [hana] ha he lalolagi.”—1 Peteru 5:9.

11. Fakaohooho fefe he mahani fakaalofa he Tau Fakamoli a Iehova e taha mo e taha?

11 He vaha nei, kua fakatata he Tau Fakamoli a Iehova ha lautolu a fakaalofa fakamatakainaga he fakamoli e tau kupu he Isaia 2:4: “Ti tukituki e lautolu ha lautolu a tau pelu ke eke mo tau koho, ko e ha lautolu a tau tao foki ke eke mo tau titipi ke taute aki e tau vine; to nakai nikiti atu he taha motu e pelu ke he taha motu, to nakai liu ako tau foki e lautolu.” He fakaako e Iehova, kua mafola e tau Kerisiano moli mo e Atua mo e taha ke he taha. (Isaia 54:13) Ha kua fakaalofa a lautolu ke he Atua mo e tau matakainaga ha lautolu, to nakai iloa kua tau a lautolu ke he tau matakainaga Kerisiano—po ke ha tagata taha—he falu motu. Ko e mafola mo e kaufakalataha ha lautolu ko e vala aoga he tapuakiaga ha lautolu, ko e fakatataaga kua ha ha moli ia lautolu e agaga he Atua. (Salamo 133:1; Mika 2:12; Mataio 22:37-39; Kolose 3:14) Kua “kumi atu ke he mafola, mo e tutuli ki ai” a lautolu, he iloa “ko e tau fofoga a Iehova kua hagao ia kia lautolu ne tututonu.”—Salamo 34:14, 15.

Onoonoaga he Tau Kerisiano ke he Lalolagi

12. Ko e heigoa e aga ha Iehova ke he tau tagata he lalolagi kua muitua he Tau Fakamoli a Iehova, mo e fefe?

12 Kua fakailoa e Iehova e fakafiliaga vevela he lalolagi nei, ka e nakai la fakafili ia e tau tagata oti kana he lalolagi. To taute e ia e mena ia he puhala ia Iesu ke he Hana ni a magaaho. (Salamo 67:3, 4; Mataio 25:31-46; 2 Peteru 3:10) Ato hoko atu ai, kua fakakite e ia e fakaalofa lahi ke he tau tagata. Kua foaki foki e ia hana Tama fuataha ke maeke he tau tagata oti ke liga moua e magaaho ma e moui tukulagi. (Ioane 3:16) Ko e tau Kerisiano, kua fifitaki e tautolu e fakaalofa he Atua he talahau ke he falu hagaao ke he tau foakiaga he Atua ma e fakamouiaga, pete ni ka tuhituhi tumau e tau gahua ha tautolu.

13. Onoono fefe a tautolu ke he tau pule he lalolagi?

13 Kua lata ke fefe ha tautolu a onoonoaga ke he tau pule he lalolagi? Ne tali e Paulo e huhu ia he tohi e ia: “Kia omaoma e tau tagata oti kana ke he tau tui ne mua; ha kua nakai fai pule kua nakai mai he Atua; ka ko lautolu ha ha i ai e pule ainei, kua kotofa he Atua a lautolu.” (Roma 13:1, 2) Kua “ha ha” ai e tau tagata ke he tau kotofaaga pule (lalahi po ke ikiiki he fefakatataiaki, ka kua tokolalo tumau ia Iehova) ha kua fakatokanoa ai he Mua Ue Atu. Kua muitua e Kerisiano ke he pule fakatufono ha ko e vala he hana omaoma ki a Iehova. Ko e heigoa, mogoia, kaeke ke tupu e taufetoko ke he vahaloto he tau poakiaga he Atua mo lautolu he fakatufono he tagata?

Fakatufono he Atua mo e ha Kaisara

14, 15. (a) Ke he puhala fe ne maeke ia Tanielu ke fakamamao mai he fetokoaki ke he omaoma? (e) Ko e heigoa e tuaga ne uta he tau Heperu tokotolu he magaaho ne ha ha i ai e taufetoko ke he omaoma nukua nakai maeke ke kalo mai ai?

14 Ne foaki e Tanielu mo e hana tau hoa tokotolu e fakafifitakiaga mitaki ke he puhala ke lagotatai e omaoma ke he tau fakatufono he tagata mo e omaoma ke he pule faka-Atua. He uta fakapaea e tau fuata Heperu tokofa ki Papelonia, ne omaoma a lautolu ke he tau fakatufono he motu ia mo e mafiti ke fifili ma e fakamahani pauaki. Ko Tanielu, he mailoga ko e fakamahani to liga fetokoaki mo e Fakatufono ha Iehova, ati fakatutala ai e matakupu ke he takitaki ne leveki. Ko e fua, ko e tau fakatokatokaaga pauaki ne taute ke fakalilifu aki e tau loto manamanatu he tau Heperu tokofa. (Tanielu 1:8-17) Ne muitua he Tau Fakamoli a Iehova e fakafifitakiaga ha Tanielu he magaaho ne fakamaama fakamitaki e lautolu e tuaga ha lautolu ke he tau pule ke fakamamao mai he tau lekua nakai aoga.

15 Pete ia, he magaaho fakamui, ha ha i ai e taufetoko ke he omaoma nukua nakai maeke ke kalo mai ai. Ne fakatu he patuiki Papelonia e tupua makimaki ke he kelekele tatai a Turu ti poaki e tau iki lalahi, putoia e tau pule oti he tau fahi kautu, ke fakapotopoto mai ke he fakauluaga ia. He magaaho nei, ko e tau kapitiga tokotolu ha Tanielu ne fifili mo pule he fahi kautu i Papelonia, ti hagaao foki e poakiaga ki a lautolu. Ke he magaaho pauaki he fakaholoaga, ne lata e tau tagata oti ne fakapotopoto mai ke fakatokotui ki mua he tupua. Ka e iloa he tau Heperu to moumou he mena nei e fakatufono he Atua. (Teutaronome 5:8-10) Ti ko e magaaho ne fakatokotui e tau tagata oti ki lalo, ne fakatumau ni a lautolu ke tutu. He nakai omaoma ke he poakiaga he patuiki, ne fakahagahaga kelea a lautolu ke he mate matakutakuina, ti ko e tau momoui ha lautolu ne fakahao ni he mana; ka e fifili ni a lautolu ke mamate he nakai ke liuliu ki a Iehova.—Tanielu 2:49–3:29.

16, 17. Tali fefe e tau aposetolo he magaaho ne poaki ke oti e fakamatala, mo e ko e ha?

16 He senetenari fakamua, ne ui atu e tau aposetolo ha Iesu Keriso ki mua he tau takitaki Iutaia i Ierusalema mo e poaki ke nakai liu fakamatala ke he higoa ha Iesu. Tali atu fefe a lautolu? Ne poaki a Iesu ki a lautolu ke taute tutaki ke he tau motu oti kana, nukua putoia ai a Iutaia. Ne tala age foki a ia ki a lautolu ke eke mo tau fakamoli hana i Ierusalema ti pihia mo e lalolagi oti. (Mataio 28:19, 20; Gahua 1:8) Ne iloa he tau aposetolo kua hukui he tau poakiaga ha Iesu e finagalo he Atua ma lautolu. (Ioane 5:30; 8:28) Ti, pehe a lautolu: “Kua lata ni ke mua e omaoma ke he Atua ke he omaoma ke he tau tagata.”—Gahua 4:19, 20; 5:29.

17 Ne nakai totoko e tau aposetolo. (Tau Fakatai 24:21) Pete ia, he magaaho ne fakatapu he tau pule fakatufono a lautolu ke nakai taute e finagalo he Atua, ko e mena nei ni ha lautolu ka talahau, ‘Mua e omaoma ha mautolu ke he Atua, nakai ke he tau tagata.’ Ne pehe a Iesu kua lata ia tautolu ke “uta a kia Kaisara e tau mena a Kaisara; ka e uta ke he Atua e tau mena he Atua.” (Mareko 12:17) Ka liuliu a tautolu ke he poakiaga faka-Atua ha kua talahau mai e tagata ke taute pihia e tautolu, kua uta e tautolu ke he tagata e mena kua lata ke he Atua. Ka kia uta e tautolu e tau mena oti kua lata ki a Kaisara, ka e mailoga e tautolu e pule katoatoa ha Iehova. Ko ia ko e Pule Katoatoa he Lagi mo e Lalolagi Katoatoa, ko e Tufuga, ko e Punaaga he pule.—Fakakiteaga 4:11.

To Tutu Mauokafua a Tautolu

18, 19. Ko e heigoa e tuaga mitaki ne ha ha he tokologa he tau matakainaga ha tautolu, ti maeke fefe ia tautolu ke muitua ke he fakafifitakiaga ha lautolu?

18 Mogonei, laulahi he tau fakatufono he lalolagi kua mailoga e tu uho he Tau Fakamoli a Iehova, ti ko e mena ia kua loto fakaaue a tautolu. He falu motu, mogoia, ne fehagai e Tau Fakamoli mo e tau totokoaga vevela. Mai he senetenari 20 ti hoko mai ke he magaaho nei, ne taufetului fakamalolo e falu he tau matakainaga ha tautolu, he puhala tau fakaagaga he “tau ke he tau mitaki kua lata mo e tua.”—1 Timoteo 6:12.

19 Tutu mauokafua fefe a tautolu tuga a lautolu? Fakamua, kua manatu e tautolu kua lata ia tautolu ke amanaki ke he totokoaga. Kia nakai lata ke fakaatukehe a tautolu po ke ofo foki kaeke ke feleveia a tautolu mo e tau mena ia. Ne hataki e Paulo a Timoteo: “Ko lautolu oti foki kua loto ke nonofo mo e mahani Atua kia Keriso Iesu, to hoko ni kia lautolu e favale.” (2 Timoteo 3:12; 1 Peteru 4:12) He lalolagi ne pule ai e fakaohoohoaga ha Satani, ko e ha kua nakai feleveia a tautolu mo e totokoaga? (Fakakiteaga 12:17) He tumau a tautolu ke tua fakamoli, to ha ha tumau e falu ka ‘vagahau kelea ki a tautolu.’—1 Peteru 4:4.

20. Ko e heigoa e fakamaloloaga he kupu moli kua fakamanatu ki a tautolu?

20 Uaaki, kua omoomoi a tautolu to lalago e Iehova mo e hana tau agelu a tautolu. He pehe a Elisaio i tuai, “kua mua he tokologa ha ha ia tautolu, kia lautolu ha ha ia lautolu.” (2 Patuiki 6:16; Salamo 34:7) Liga kua fakaata e Iehova, ma e finagalo mitaki ni hana, e tau peehiaga mai he tau tagata totoko ke fai magaaho. Moha ia, to foaki tumau mai e ia ki a tautolu e malolo kua lata ke fakauka. (Isaia 41:9, 10) Kua kelipopo ai e falu, ka e nakai fakalolelole he mena ia a tautolu. Ne pehe a Iesu: “Aua foki neke matakutaku a mutolu kia lautolu ke kelipopo e tino, ka e nakai maeke ke kelipopo e agaga; ka e mitaki ke matakutaku a mutolu kia ia kua maeke ke fakaoti e agaga katoa mo e tino i Kehena.” (Mataio 10:16-23, 28) Ko tautolu ni ko e “tau tagata kehe” he fakatokaaga nei. Kua fakaaoga e tautolu e magaaho nei ke “toto atu e [t]autolu ke he moui tukulagi,” ko e moui tukulagi he lalolagi fou he Atua. (1 Peteru 2:11; 1 Timoteo 6:19) Nakai fai tagata ke utakehe a tautolu mai he palepale ka fakatumau a tautolu ke tua fakamoli ke he Atua.

21. Ko e heigoa kua lata ke tokaloto tumau e tautolu?

21 Ti, kia manatu e tautolu e fakafetuiaga uho ne ha ha ia tautolu mo Iehova ko e Atua. Kia loto fakaaue tumau a tautolu ke he monuina he eke mo tau tutaki ha Keriso mo e tau tagata he Kautu. Kia fakaalofa loto katoa a tautolu ke he tau matakainaga ha tautolu, ti fiafia tumau foki a tautolu ke he fakaalofa kua moua e tautolu mai ia lautolu. Mua atu, kia omaoma ke he tau kupu he salamo: “Kia tatali atu a kia Iehova, kia fakamalolo, to fakamalolo foki e ia hau a loto; kia tatali atu ni kia Iehova.” (Salamo 27:14; Isaia 54:17) Ti ko tautolu, tuga e tokologa he tau Kerisiano fakamua ia tautolu, to tutu mauokafua mo e amaamanakiaga moli—fakalataha mo e tu uho faka-Kerisiano ne tua fakamoli kua nakai ko e tau tagata he lalolagi.

Maeke Nakai Ia Koe ke Fakamaama?

• Maeke fefe he fakafetuiaga ha tautolu mo Iehova ke vevehe kehe a tautolu mai he lalolagi nei?

• Ko e tau tagata he Kautu he Atua, maeke fefe a tautolu ke tumau e tuaga tu uho he lalolagi nei?

• Ko e puhala fe he fakaalofa ma e tau matakainaga ha tautolu kua fakatumau a tautolu ke tu uho mo e vevehe kehe mai he lalolagi?

[Tau Huhu he Fakaakoaga]

[Fakatino he lau 25]

Lauia fefe e omaoma ha tautolu ke he Kautu he Atua mo e fakafetuiaga ha tautolu mo e lalolagi?

[Fakatino he lau 26]

Gahua fiafia fakalataha e Hutu mo e Tutsi

[Fakatino he lau 27]

Tau matakainaga Kerisiano Iutaia mo e tau Arapi

[Fakatino he lau 27]

Olioli he tau Kerisiano Serepia, Posonia, mo Koroatia e feoaki he taha mo e taha

[Fakatino he lau 28]

Ko e heigoa e puhala hako ka poaki e tau pule ki a tautolu ke moumou e fakatufono he Atua?