Skip to content

Skip to table of contents

Favale ki Ai Ka e Fiafia

Favale ki Ai Ka e Fiafia

Favale ki Ai Ka e Fiafia

‘Fiafia a mutolu ka faikupu kelea a lautolu, mo e favale kia mutolu, mo e tukumale pikopiko a lautolu kia mutolu ke he tau mena kelea oti ha ko au.’​—MATAIO 5:11.

1. Ko e heigoa e fakamafana ne tala age e Iesu ke he tau tutaki hana hagaao ke he fiafia mo e favale?

HE FAKAFANO atu fakamua e Iesu hana tau aposetolo ke fakamatala e Kautu, ne hataki e ia a lautolu to fakafelau a lautolu mo e totokoaga. Ne tala age a ia ki a lautolu: “To fakavihia foki a mutolu he tau tagata oti ha ko e haku a higoa.” (Mataio 10:5-18, 22) Ka e, he mataulu, he hana Lauga he Mouga, ne fakamafana e ia hana tau aposetolo mo e falu ko e totokoaga pihia to nakai lata ke fakahagahagakelea e fiafia he tau fatuakiloto ha lautolu. Moli, na matutaki foki e Iesu e fiafia mo e favale ha ko e tau Kerisiano! Maeke fefe e favale ke tamai e fiafia?

Matematekelea ha ko e Mahani Tututonu

2. Hagaao ki a Iesu mo e aposetolo ko Peteru, ko e heigoa e vahega matematekelea kua tamai e fiafia?

2 Ko e fiafia ke valu aki ne talahau e Iesu: ‘Fiafia a lautolu ne ha ha ai e favaleaga ma e tututonu; ha ko e mena eke ma lautolu e kautu he lagi.’ (Mataio 5:10) Ko e mena matematekelea kua nakai ko e mena ke fakaheke ki ai. Ne tohi he aposetolo ko Peteru: “Ha ko e mena fakaheke he ha kia mutolu kaeke ke fakauka a mutolu ka tatuki a mutolu ha ko e tau hala? kaeke kua mahani mitaki a mutolu ka e fakamamahi, ti kua fakauka a mutolu, ko e mena haia kua mitaki ke he Atua.” Ne lafi atu e ia: “Aua foki neke fakamamahi he tagata ia mutolu he keli tagata, he kaiha, he mahani kelea, po ke ahiahi teao e tau mena he falu a tagata. Kaeke ke fakamamahi taha ha ko e Kerisiano a ia, aua neke mā ai a ia, ka kia fakaheke atu a ia ke he Atua ha ko e mena ia ni.” (1 Peteru 2:20; 4:15, 16) Hagaao ke he tau kupu ha Iesu, kua tamai he matematekelea e fiafia ka fakauka ma e tututonu.

3. (a) Ko e heigoa e kakano ke favale ma e tututonu? (e) Ko e heigoa e lauiaaga he favale ke he tau Kerisiano fakamua atu?

3 Kua mailoga e tututonu moli ha ko e omaoma ke he finagalo he Atua mo e tau poakiaga hana. Ko e matematekelea ma e tututonu, mogoia, kua kakano ko e matematekelea ha kua totoko e ia e peehiaga ke moumou e tau tutuaga po ke poakiaga he Atua. Ne favale e tau takitaki Iutaia ke he tau aposetolo ha kua fakaheu a lautolu ke oti e fakamatala ke he higoa ha Iesu. (Gahua 4:18-20; 5:27-29, 40) Kua fakalolelole kia he mena nei e olioli ha lautolu po ke oti e fakamatala? Nakai pihia! “Ati o ai a lautolu mai mua he fakapotopotoaga mo e fiafia, ha kua eke ni kua aoga a lautolu ke eke fakakelea ha ko e hana higoa. Kua nakai oki foki e tau aho oti he fakaako atu e lautolu, mo e fakamatala atu ke he faituga, ke he taha fale foki mo e taha fale, e tala mitaki kia Iesu Keriso.” (Gahua 5:41, 42) Kua tamai he favale nei ki a lautolu e olioli mo e fakafou e makutu ha lautolu ke he gahua fakamatala. Fakahiku, ne favale e tau Roma ke he tau Kerisiano fakamua atu ha ko e fakaheu ke taute e tapuaki pule atu motu.

4. Ko e heigoa falu kakano ma e favaleaga he tau Kerisiano?

4 He tau vaha fou nei, ne favale ke he Tau Fakamoli a Iehova ha kua fakaheu a lautolu ke oti e fakamatala he “tala mitaki nai he kautu.” (Mataio 24:14) He pa e tau feleveiaaga Kerisiano ha lautolu, ne makai a lautolu ke matematekelea ka e nakai oti e fakalataha ha ko e poaki he Tohi Tapu. (Heperu 10:24, 25) Ne favale ki a lautolu ha kua tu uho e tau Kerisiano po ke fakaheu a lautolu ke fakaaoga hehe e toto. (Ioane 17:14; Gahua 15:28, 29) Moha ia, kua hagaao e mena nei ma e tututonu kua tamai ke he tau tagata he Atua he vaha nei e mafola mo e fiafia he loto.​—1 Peteru 3:14.

Eke Fakakelea ha ko e Keriso

5. Ko e heigoa e kakano aoga ne favale ke he tau tagata a Iehova he vaha nei?

5 Ko e fiafia ke hiva aki ne tutala a Iesu he hana Lauga he Mouga kua hagaao foki ke he matakupu he favaleaga. Pehe a ia: ‘Fiafia a mutolu ka faikupu kelea a lautolu, mo e favale kia mutolu, mo e tukumale pikopiko a lautolu kia mutolu ke he tau mena kelea oti ha ko au.’ (Mataio 5:11) Ko e kakano aoga ne favale ke he tau tagata a Iehova ha kua nakai fai vala a lautolu he fakatokatokaaga kelea nei. Ne tala age a Iesu ke he tau tutaki hana: “Kane mai ko e tau tagata he lalolagi a mutolu po kua fakaalofa e lalolagi ke he hana tau tagata; ka e nakai ko e tau tagata he lalolagi a mutolu, ka kua fifili e au a mutolu mai he lalolagi, ko e mena ia kua fakavihia ai he lalolagi a mutolu.” (Ioane 15:19) Tatai ki ai, ne talahau he aposetolo ko Peteru: “Ko e mena ia kua ofo ai mo e vagahau kelea ai a lautolu, ha kua nakai tafepoi a mutolu fakalataha mo lautolu ke he matahavala ia ni kua mua ue atu.”​—1 Peteru 4:4.

6. (a) Ko e ha a lautolu ne toe mo e tau hoa ha lautolu ne eke fakakelea mo e favale ki ai? (e) Kua fakalolelole kia he eke fakakelea ia e fiafia ha tautolu?

6 Kua fita he kitia e tautolu ne favale ke he tau Kerisiano fakamua atu ha kua fakaheu e lautolu ke oti e fakamatala ke he higoa ha Iesu. Ne poaki a Keriso ke he tau tutaki hana: “To eke foki a mutolu mo tau talahau haku . . . ke hoko ni ke he fakaotiaga he lalolagi.” (Gahua 1:8) Ko e tau matakainaga fakauku fakamoli ne toe he Keriso, ne lagomatai he tau hoa fakamoli ha lautolu he “moto tagata tokologa,” ne taute fakamakai e poakiaga ia. (Fakakiteaga 7:9) Ko e mena ia, ne tau a Satani “ke he tau fanau hana [fanau he “fifine,” ko e vala he fakatokatokaaga he Atua he lagi] kua toe, ko lautolu kua omaoma ke he tau poaki he Atua, mo e taofi e talahauaga kia Iesu Keriso.” (Fakakiteaga 12:9, 17) Ha ko e Tau Fakamoli a Iehova, kua fakamatala atu a tautolu ki a Iesu, ko e Patuiki mogonei kua pule ke he fakatufono he Kautu, ka moumou e tau fakatufono he tagata ne fakaalaia e lalolagi tututonu fou he Atua. (Tanielu 2:44; 2 Peteru 3:13) Ha ko e mena nei kua eke fakakelea mo e favale ki a tautolu, ka e fiafia a tautolu ke matematekelea ha ko e higoa he Keriso.​—1 Peteru 4:14.

7, 8. Ko e heigoa he tau tagata totoko ne talahau pikopiko hagaao ke he tau Kerisiano fakamua atu?

7 Ne talahau e Iesu kua lata he tau tutaki hana ke moua e fiafia pete ka ‘tukumale pikopiko a lautolu ke he tau mena kelea oti’ mai he tau tagata ha ko ia. (Mataio 5:11) Kua moli lahi e mena nei ke he tau Kerisiano fakamua atu. He magaaho ne tapaki e aposetolo ko Paulo i Roma, kavi ke he 59-61 V.N., ko e tau takitaki Iutaia i ai ne pehe hagaao ke he tau Kerisiano: “Ha ko e mena iloa e mautolu kua talahaua kehe e vahega na ke he tau motu oti kana.” (Gahua 28:22) Ne tukumale a Paulo mo Sila he “fakatupu e fakaagitau ni ke he lalolagi oti” he taute e tau mena ne “nakai lata mo e tau poaki a Kaisara.”​—Gahua 17:6, 7.

8 He tohi hagaao ke he tau Kerisiano he magahala he Pule Atu Motu Roma, ko e tagata tohia fakamauaga tuai ko K. S. Latourette ne pehe: “Ne kehekehe e tau tukumale. He fakaheu e lautolu ke fakalataha ke he tau gahua pouliuli ati kua tukupau ai e tau Kerisiano ko e tau tagata ne fakatikai mena fai Atua. He nakai fakalataha ke he moui pihia he maaga​—ko e tau galue pouliuli, ko e tau fakafiafiaaga he toloaga . . .​—ne va ki a lautolu ko e tau tagata fakavihiatia he lanu tagata. . . . Ne talahau ko e tau matakainaga fifine mo e tane ne feleveia tokoua he po . . . ti taute ai e mahani fakatane mo e fifine fakalialia. . . . Ko e moli [ko e Fakamanatuaga he mate ha Keriso] ne fakamanatu ni e lautolu e tau tagata talitonu ne ha ha ai he fakalahi e tau tala pikopiko ko e mena poa tumau he tau Kerisiano e tau tama mukemuke mo e inu ai e toto mo e kai e kakano.” Lafi ki ai, ha kua fakaheu he tau Kerisiano fakamua atu ke taute e tapuaki pule atu motu, ne tukumale a lautolu ko e tau fi he Motu.

9. Maeke fefe e tau Kerisiano he senetenari fakamua ke tali atu ke he tau tukumale pikopiko ne taute hagaao ki a lautolu, mo e ka e kua e tuaga he vaha nei?

9 Ko e tau tukumale pikopiko pihia kua nakai puipui e tau Kerisiano fakamua atu mai he taute e poakiaga ha lautolu ke fakamatala e tala mitaki he Kautu. He 60-61 V.N., ne maeke a Paulo ke vagahau ke he ‘tala mitaki’ ne kua ‘fua mai foki e tau fua ke he lalolagi oti’ ti kua “fakamatala atu ke he tau tagata oti ke he lalolagi.” (Kolose 1:5, 6, 23) Kua tupu foki ke he vaha nei. Ne tukumale pikopiko ke he Tau Fakamoli a Iehova, tuga ni ke he tau Kerisiano he senetenari fakamua. Ka e, he vaha nei ko e gahua he fakamatala e fekau he Kautu kua fua loga mo e tamai ki a lautolu ne taute ai e fiafia lahi.

Fiafia ke Favale ki Ai Tuga e Tau Perofeta

10, 11. (a) Fakaoti fefe e Iesu hana talahauaga he fiafia ke hiva aki? (e) Ko e ha ne favale ai ke he tau perofeta? Talahau e tau fakatai.

10 Ne fakaoti e talahauaga ha Iesu he fiafia ke hiva aki he pehe: “Kolikoli . . . ha ko e mena favale pihia a lautolu ke he tau perofeta ne mumua ia mutolu.” (Mataio 5:12) Ko e tau perofeta ne fakafano e Iehova ke hataki a Isaraela nakai tua fakamoli ne lauia kelea ai mo e fa favale ki ai. (Ieremia 7:25, 26) Ne fakamoli he aposetolo ko Paulo e mena nei, he tohi: “Ko e heigoa foki e mena ke lafilafi ke he haku a tala atu? ha ko e mena kūkū e tau aho ke talatala atu ai . . . e tau perofeta. . . . Ne kamatamata foki e falu he va ki ai, mo e fahi, katoa ni mo e lili, mo e tuku ke he tau fale puipui.”​—Heperu 11:32-38.

11 He pule e patuiki kelea ko Ahapo mo e hoana hana ko Iesepela, ne tokologa e tau perofeta ha Iehova ne mamate ke he pelu. (1 Tau Patuiki 18:4, 13; 19:10) Ne tuku e perofeta ko Ieremia ke he tau akau ti fakahiku liti ke he luo pelapela. (Ieremia 20:1, 2; 38:6) Kua liti e perofeta ko Tanielu ke he ana leona. (Tanielu 6:16, 17) Ko e tau perofeta Kerisiano fakamua nei ne favale ha kua lalago e lautolu e tapuaki mea ha Iehova. Tokologa e tau perofeta ne favale ki ai ha ko e tau takitaki fakalotu Iutaia. Ne fakahigoa e Iesu e tau tohi kupu mo e tau Farasaio ko e ‘tau fanau ha lautolu ne kelipopo e tau perofeta.’​—Mataio 23:31.

12. Ko e ha kua eke mo monuina ha tautolu ko e Tau Fakamoli a Iehova ka favale ki ai tuga e tau perofeta i tuai?

12 He vaha nei, kua fa favale ke he Tau Fakamoli a Iehova ha kua fakamakai a tautolu ke fakamatala e tala mitaki he Kautu. Ne tukumale he tau fi ha tautolu a tautolu ke “fakaliliuina vale,” ka e iloa e tautolu ko e tau tagata tapuaki tua fakamoli a Iehova he vaha fakamua ne fakafelau mo e tau tutuhia pihia. (Ieremia 11:21; 20:8, 11) Ko e monuina ha tautolu he matematekelea ma e kakano taha ia ne matematekelea e tau perofeta tua fakamoli i tuai. Ne tohi he tutaki ko Iakopo: ‘Haku a tau matakainaga na e, kia fifitaki a mutolu he fakamalolo ke he tau mena matematekelea, katoa mo e fakauka he tau perofeta ne vagahau mai ke he higoa ha Iehova. Kitiala, kua talahau e tautolu kua fiafia a lautolu kua fakauka.’​—Iakopo 5:10, 11.

Tau Kakano Hokulo he Fiafia

13. (a) Ko e ha ne nakai fakalolelole a tautolu ha ko e favaleaga? (e) Ko e heigoa kua fakamalolo a tautolu ke mauokafua, ti ko e heigoa ne fakamoli he mena nei?

13 Mamao mai he fakalolelole he favaleaga, kua mafanatia a tautolu ha ko e manatu kua muitua a tautolu ke he tau tuagahui he tau perofeta, he tau Kerisiano fakamua atu, mo Keriso Iesu. (1 Peteru 2:21) Kua moua e tautolu e makona hokulo mai he tau Tohiaga Tapu, tuga e tau kupu nai he aposetolo ko Peteru: “Ko e tau fakahelehele na e, aua neke ofo a mutolu ke he kamatamata[a]ga tuga e afi, kua hoko kia mutolu ke eke mo kamatamataaga kia mutolu, tuga ne hoko ha mena fou kia mutolu. Ka ekefakakelea a mutolu ha ko e higoa a Keriso, uhoaki a mutolu, ha kua nofo mau ia mutolu e [a]gaga lilifu he Atua; kua vagahau kelea e lautolu kia ia, ka kua fakaheke e mutolu.” (1 Peteru 4:12, 14) Iloa e tautolu mai he tau mena tutupu kua maeke ia tautolu ke mauokafua i lalo he favaleaga kakano ni kua ha ha i luga ha tautolu e agaga ha Iehova mo e ne fakamalolo ki a tautolu. Ko e lalago he agaga tapu ko e fakamoliaga kua fakamonuina e Iehova a tautolu, ti tamai he mena nei e fiafia lahi ki a tautolu.​—Salamo 5:12; Filipi 1:27-29.

14. Ko e heigoa e tau kakano kua olioli a tautolu he favale ma e tututonu?

14 Ko e taha kakano ne taute he totokoaga mo e favaleaga ma e tututonu a tautolu ke fiafia ne kua fakamoli ai kua momoui a tautolu ko e tau Kerisiano moli mo e mahani Atua fakamoli katoatoa. Ne tohi he aposetolo ko Paulo: “Ko lautolu oti foki kua loto ke nonofo mo e mahani Atua kia Keriso Iesu, to hoko ni kia lautolu e favale.” (2 Timoteo 3:12) Kua mua atu e fiafia ha tautolu he manatu ko e taofi mau ke he mahani fakamoli i lalo he kamatamata kua foaki foki e tali ke he totoko ha Satani ko e tau mena momoui oti ha Iehova ne fekafekau ni ki a Ia ha ko e manako lotokai. (Iopu 1:9-11; 2:3, 4) Kua olioli a tautolu he fai vala a tautolu, pete ni he tote, ka ko e fakatokolugaaga he pule tututonu katoatoa a Iehova.​—Tau Fakatai 27:11.

Kolikoli he Fiafia ha ko e Palepale

15, 16. (a) Ko e heigoa e kakano ne foaki e Iesu ki a tautolu e ‘kolikoli mo e olioli’? (e) Ko e heigoa e palepale ne tanaki i luga he lagi ma e tau Kerisiano fakauku, mo e to palepale foki fefe ha lautolu a tau hoa ko e ‘tau mamoe kehe’?

15 Ne lafi atu foki e Iesu e kakano ma e olioli he fakamamahi mo e favale tuga e tau perofeta i tuai. Ke hoko atu ke he fakaotiaga he fiafia ke hiva aki, ne pehe a ia: ‘Kia kolikoli a mutolu mo e olioli ni; ha ko e ha ha he lagi ha mutolu a palepale kua lahi.’ (Mataio 5:12) Ne tohi he aposetolo ko Paulo: “Ha ko e mate ko e palepale ia he hala; ka ko e moui tukulagi ko e mena foaki noa mai he Atua haia, ke he Iki ha tautolu ko Keriso Iesu.” (Roma 6:23) E, ko e “palepale kua lahi” ko e moui, ti nakai ko e totogi kua tanaki e tautolu. Ko e mena fakaalofa noa. Ne pehe a Iesu ko e palepale ha “he lagi” ha kua hau ia Iehova.

16 Ne moua e lautolu ne fakauku e “foufou he moui,” ke lata mo lautolu, ko e moui tukulagi mo Keriso he lagi. (Iakopo 1:12, 17) Ko lautolu ne ha ha ai e amaamanakiaga he lalolagi, ko e ‘tau mamoe kehe,’ kua onoono atu ke he tufaaga he moui tukulagi ke he parataiso he lalolagi. (Ioane 10:16; Fakakiteaga 21:3-5) Ma e tau vahega ne ua, ko e “palepale” kua nakai tatanaki ai. Ko lautolu ne fakauku mo e ‘tau mamoe kehe’ kua moua e palepale ha lautolu ha ko e ‘fakaalofa noa kua fakalahi,’ ne kua omoi e aposetolo ko Paulo ke talahau: “Fakaaue ke he Atua he hana mena kua foaki noa nakai maeke ke fakamatala.”​—2 Korinito 9:14, 15.

17. Ko e ha ne fiafia a tautolu ka favale mo e maeke moli ke ‘kolikoli mo e olioli’?

17 Ke he tau Kerisiano, falu ne nakai leva ti favale fakamamahi he Pule Atu Motu Roma ko Nero, ne tohi he aposetolo ko Paulo: “Ka kua hula foki a tautolu ke he tau mena matematekelea, ha kua iloa ni ko e matematekelea kua tupu mai ai e fakauka. Ko e fakauka kua tupu ai e fakamoli, ko e fakamoli kua tupu ai e amaamanaki, ko e amaamanaki foki kua nakai fakamā ai.” Ne pehe foki a ia: ‘Kia olioli ke he amaamanaki, kia fakauka ke he matematekelea.’ (Roma 5:3-5; 12:12) He lagi po ke he lalolagi e amaamanakiaga ha tautolu, ko e palepale ha tautolu ma e mahani fakamoli i lalo he kamatamata kua lahi ue atu ke he ha mena kua lata mo tautolu. Ko e olioli ha tautolu he monuina he moui tukulagi ke fekafekau mo e fakaheke ke he ha tautolu a Matua fakahele ko Iehova i lalo he Patuiki ko Iesu Keriso kua nakai fai fakaotiaga. Kua maeke moli a tautolu ke ‘kolikoli mo e olioli.’

18. Ko e heigoa ka amanaki ke he tau motu he tata e fakaotiaga, ti ko e heigoa ka taute e Iehova?

18 He falu motu, ne fita mo e hane favale ke he Tau Fakamoli a Iehova. He perofetaaga hana hagaao ke he fakaotiaga he fakatokaaga nei, ne hataki e Iesu e tau Kerisiano moli: “To vihiatia foki a mutolu he tau motu oti ha ko e haku a higoa.” (Mataio 24:9) He tata a tautolu ke he fakaotiaga, to fakatupu e Satani e tau motu ke fakakite e vihiatia ke he tau tagata ha Iehova. (Esekielu 38:10-12, 14-16) To fakakite he mena nei e magaaho a Iehova ke lalago. “To fakalilifu e au a au, mo e fakatapu e au a au, to iloa foki au ki mua he tau motu loga, to iloa ai e lautolu ko au ni ko Iehova.” (Esekielu 38:23) To fakatapu e Iehova hana higoa mua ue atu mo e fakahao hana tau tagata mai he favale. Ko e mena ia, ‘Fiafia e tagata kua fakauka ke he kamatamata.’​—Iakopo 1:12.

19. He fakatali ke he “aho [lahi] he Atua,” ko e heigoa ha tautolu ka taute?

19 He tata lahi mai e “aho [lahi] he Atua,” kia kolikoli a tautolu ha “kua aoga a lautolu ke eke fakakelea” ma e higoa a Iesu. (2 Peteru 3:10-13; Gahua 5:41) Tuga e tau Kerisiano fakamua atu, kia fakatumau a tautolu he ‘nakai oki foki e tau aho oti he fakaako atu, mo e fakamatala atu e tala mitaki kia Iesu Keriso’ mo e hana fakatufono he Kautu ka e tatali ke he palepale ha tautolu he lalolagi tututonu fou a Iehova.​—Gahua 5:42; Iakopo 5:11.

Ko e Puhala he Fakamanatu

• Ko e heigoa e kakano ke matematekelea ma e tututonu?

• Ko e heigoa e lauiaaga he favale ne ha ha he tau Kerisiano fakamua atu?

• Ko e ha ke talahau ai kua favale ke he Tau Fakamoli a Iehova tuga e tau perofeta i tuai?

• Ko e ha ke ‘kolikoli mo e olioli’ a tautolu ha kua favale mai?

[Tau Huhu he Fakaakoaga]

[Tau Fakatino he lau 26, 27]

‘Fiafia a mutolu ka faikupu kelea a lautolu, mo e favale kia mutolu’

[Credit Line]

Group in prison: Chicago Herald-American