Skip to content

Skip to table of contents

Fiafia e Moui he Matakutaku ki a Iehova

Fiafia e Moui he Matakutaku ki a Iehova

Fiafia e Moui he Matakutaku ki a Iehova

“Ko mutolu na, ko e hana tau tagata tapu, kia matakutaku a kia Iehova; ha kua nakai nonofogati ke he taha mena a lautolu kua matakutaku kia ia.”​—SALAMO 34:9.

1, 2. (a) Kehekehe fēfē e onoonoaga ha Kerisitenitome ke he matakutaku he Atua? (e) Ko e heigoa e tau hūhū mogonei ka kumikumi a tautolu ki ai?

KO E tau ako fakamatala he Kerisitenitome ne fakaako e matakutaku ke he Atua kua fa taute pihia he fakavē ke he fakaakoaga nakai mai he Tohi Tapu kua fakahala tukulagi he Atua e tau tagata agahala ke he afi helo. Ko e fakaakoaga pihia kua nakai tatai mo e mena ne fakaako he Tohi Tapu hagaao ki a Iehova ko e Atua fakaalofa mo e fakafili tonu. (Kenese 3:19; Teutaronome 32:4; Roma 6:23; 1 Ioane 4:8) Kua kehe e talahauaga he falu faifeau ha Kerisitenitome. Ne nakai talahau e lautolu e matakutaku ke he Atua. Ka e fakaako e lautolu kua fakaatā mo e talia he Atua e ha tagata pete ni e tau puhala momoui ha lautolu. Kua nakai fakaako foki he Tohi Tapu e mena ia.​—Kalatia 5:19-21.

2 Ka kua fakamalolō he Tohi Tapu ki a tautolu ke matakutaku ke he Atua. (Fakakiteaga 14:7) Kua fakalagā he kupu mooli ia e tau hūhū. Ko e ha ne manako e Atua fakaalofa ke matakutaku a tautolu ki a ia? Ko e vahega matakutaku fēfē ne manako e Atua ki ai? Aoga fēfē ki a tautolu e matakutaku Atua? To fakatutala a tautolu ke he tau hūhū nei he matutaki e fakatutalaaga ha tautolu ke he Salamo 34.

Kakano ne Matakutaku ke he Atua

3. (a) Fēfē e onoonoaga haau ke he poakiaga ke matakutaku ke he Atua? (e) Ko e ha ne fiafia a lautolu ne matakutaku ki a Iehova?

3 Ko Iehova, ko e Tufuga mo e Pule Katoatoa he lagi mo e lalolagi, kua latatonu ke matakutaku ki ai. (1 Peteru 2:17) Ko e matakutaku ia ne nakai ko e matakutaku hopoate ke he atua favale. Ko e matakutaku fakalilifu mitaki ha ko ia ko Iehova. Ko e matakutaku foki he nakai fakamamahi a ia. Kua lilifu mo e atihake e matakutaku mahani Atua, nakai pehia po ke hopoate ki ai. Ko Iehova ko e “Atua fiafia,” ne manako ke fiafia he tau tagata haana e moui. (1 Timoteo 1:11, NW) He taute pihia, kia nonofo a tautolu fakalautatai ke he tau poaki he Atua. Ko e kakano ma e tokologa ke hiki e puhala moui ha lautolu. Ko lautolu oti ne taute e tau hikihiki kua lata nukua fakamooli e talahauaga he salamo ko Tavita: “Kia kamata e mutolu mo e kitekite, kua mitaki a Iehova; uhoaki e tagata kua tua kia ia. Ko mutolu na, ko e hana tau tagata tapu, kia matakutaku a kia Iehova; ha kua nakai nonofogati ke he taha mena a lautolu kua matakutaku kia ia.” (Salamo 34:8, 9) Ha kua moua e lautolu e fakafetuiaga mitaki mo e Atua, ko lautolu oti ne matakutaku ki a Iehova ne nakai nonofogati ke he ha mena uho tukulagi.

4. Ko e heigoa e fakamafanaaga ne talahau e Tavita mo Iesu?

4 Mailoga he hagaao ke he vahā a Tavita, ne fakalilifu e ia e tau tagata haana he ui a lautolu ko e “tau tagata tapu.” Ko e vala he motu tapu he Atua a lautolu. Kua fakahagahagakelea foki ne lautolu ha lautolu a tau momoui ke mumui ki a Tavita. Pete ni hane fehola a lautolu mai he Patuiki ko Saulo, ne mauokafua a Tavita to fakatumau a Iehova ke foaki ki a lautolu e tau levekiaga fakatino. Ne tohi e Tavita: “Kua hogeia mena e tau punua leona, mo e fia kai; ka e nakai fai mena mitaki ke nonofogati ai a lautolu ne kumi kia Iehova.” (Salamo 34:10) Ne fakamafana pihia foki a Iesu ke he tau tutaki haana.​—Mataio 6:33.

5. (a) Ko e heigoa e feakiaga he tau tutaki tokologa a Iesu? (e) Ko e heigoa e fakatonuaga ne talahau e Iesu hagaao ke he matakutaku?

5 Tokologa ia lautolu ne fanogonogo ki a Iesu ne mai ia he tau Iutaia nonofogati, he vahega tu tokolalo. “Ati fakaalofa hofihofi ai a [Iesu] kia lautolu, ne fakafita a lautolu, mo e tiaki atu ai, tuga e tau mamoe nakai fai leveki a lautolu.” (Mataio 9:36) To ha ha nakai e lautolu ne tu tokolalo pihia e malolō ke muitua a Iesu? He taute pihia, to lata a lautolu ke feaki e matakutaku ki a Iehova, nakai ke he tau tagata. Ne pehē a Iesu: “Ua matakutaku a mutolu ia lautolu ne kelipopo e tino; ka mole ia, ti kua nakai tuai toe ha mena ke maeke ai e lautolu. Ka e fakakite atu e au kia mutolu a ia ke matakutaku a mutolu ki ai; kia matakutaku a mutolu kia ia, ka mole he kelipopo e ia, ko e hana e pule ke liti atu ki Kehena; ko e moli, ke tala atu e au kia mutolu, kia matakutaku a mutolu kia ia. Nakai kia fakafua lima e manu ikiiki ke he ua e asari? ka e nakai nimo foki taha a lautolu ki mua he Atua. Ka kua oti kana he totou ha mutolu a tau lauulu. Ko e mena ia ua matakutaku ai a mutolu; kua mua a mutolu ke he tau manu ikiiki loga.”​—Luka 12:4-7.

6. (a) Ko e heigoa e tau kupu ha Iesu ne fakamalolō e tau Kerisiano? (e) Ko e ha a Iesu ko e fakafifitakiaga mitaki lahi he fakatātā e matakutaku mahani Atua?

6 He magaaho kua peehi he tau fī e tau tagata matakutaku ki a Iehova ke oti e fekafekau ke he Atua, maeke ia lautolu ke manatu e fakatonuaga a Iesu: “Ko e tagata ke talahau au ki mua he tau tagata, to talahaua a ia he Tama he tagata ki mua he tau agelu he Atua. Ka ko ia ke fakatikai au ki mua he tau tagata, to fakatikai a ia ki mua he tau agelu he Atua.” (Luka 12:8, 9) Ne fakamalolō he tau kupu ia e tau Kerisiano, mua atu ke he tau motu ne pā e tapuakiaga mooli. Ko lautolu ia ne fakatumau ke fakaheke fakalotomatala a Iehova ke he tau feleveiaaga Kerisiano mo e fekafekauaga ha lautolu. (Gahua 5:29) Ne fakatoka e Iesu e fakafifitakiaga mitaki lahi he fakatātā e “matakutaku mahani Atua.” (Heperu 5:7, NW) Tutala hagaao ki a ia, ne talahau tuai he Kupu fakaperofeta: “To haele mau ia ia e [a]gaga a Iehova . . . To fiafia foki a ia ke he matakutaku kia Iehova.” (Isaia 11:2, 3) Ti, lata lahi a Iesu ke fakaako a tautolu ke he aoga he matakutaku mahani Atua.

7. (a) Talia fēfē he tau Kerisiano e uiina tuga e uiina ne talahau e Tavita? (e) Muitua fēfē e tau matua ke he fakafifitakiaga mitaki a Tavita?

7 Ko lautolu oti ne muitua e fakafifitakiaga a Iesu mo e omaoma ke he haana tau fakaakoaga nukua talia e uiina tuga e uiina ne talahau e Tavita: “Ma fanau na e, o mai ā, kia fanogonogo mai kia au; ti fakaako e au a mutolu ke matakutaku kia Iehova.” (Salamo 34:11) Ko e aga pauaki ha Tavita ke totoku haana tau tagata ko e “fanau” ha kua haga a lautolu ki a ia mo takitaki ha lautolu. Ko e vala ha Tavita, ne foaki e ia e lagomatai fakaagaaga ke he tau tagata haana ke maeke ia lautolu ke kaufakalataha mo e olioli e taliaaga he Atua. Ko e fakafifitakiaga mitaki ha ia ma e tau matua Kerisiano! Kua foaki e Iehova e pule ki a lautolu ke “leveki ai ke he tau kupu akonaki mo e tau kupu fakamafana he Iki” e tau fanau ha lautolu. (Efeso 6:4) He fakatutala he tau aho takitaha ke he tau mena fakaagaaga mo e tau tama ha lautolu mo e taute e fakaakoaga Tohi Tapu tumau mo lautolu, kua lagomatai he tau matua e tau tama ha lautolu ke olioli e fiafia he matakutaku ki a Iehova.​—Teutaronome 6:6, 7.

Puhala ke Fakagahua e Matakutaku Mahani Atua

8, 9. (a) Ko e ha ne futiaki lahi e puhala moui matakutaku Atua? (e) Ko e heigoa ne lauia he leveki e tau alelo ha tautolu?

8 He fitā he talahau, ko e matakutaku ki a Iehova kua nakai fōfō e olioli ha tautolu. Ne hūhū a Tavita: “Ko hai kia e tagata kua manako ke he moui, mo e loto ke loga hana tau aho, kia kitia ai e ia e mena mitaki?” (Salamo 34:12) Maaliali ai, ko e matakutaku ki a Iehova ko e kei ke olioli e moui loa mo e kitia e mitaki. Pete ia, kua mukamuka ke talahau, “Matakutaku au ke he Atua.” Ko e taha mena foki ke fakamooli ai ha ko e mahani ha tautolu. Ti holo atu a Tavita ke fakamaama e puhala ke fakakite e tautolu e matakutaku mahani Atua.

9 “Kia leveki hau a alelo neke kelea, mo e hau a tau laugutu foki neke vagahau fakavai.” (Salamo 34:13) Ne omoomoi e aposetolo ko Peteru ke fatiaki e vala nei he Salamo 34 he mole e fakatonu e ia e tau Kerisiano ke fakakite e fakaalofa ke he tau matakainaga. (1 Peteru 3:8-12) Ko e leveki e tau alelo ha tautolu mai he tau mena kelea kua kakano to fakamamao a tautolu he fakaholofa e uta tala hagahagakelea. Ka e, to fakatumau a tautolu ke tutuli ke atihake ka tutala ai ke he falu. Lafi ki ai, to tutuli a tautolu ke fakamalolō mo e vagahau fakamooli.​—Efeso 4:25, 29, 31; Iakopo 5:16.

10. (a) Fakamaama e kakano ke fuluhi kehe mai he mena kelea. (e) Ko e heigoa kua putoia he taute e mena kua mitaki?

10 “Kia kalo kehe mo e tau mena kelea, ka e eke e tau mena mitaki; kia kumi atu ke he mafola, mo e tutuli ki ai.” (Salamo 34:14) Kua fakamamao a tautolu he tau mena ne vihiatia he Atua, tuga e mahani feuaki, onoono ke he tau ata telefua, kaiha, matutakiaga fakataulatua, vale, konahia, mo e fakaaoga hehē he tau tulaki. Ne tiaki foki e tautolu e fakafiafiaaga ne fakakite e tau mena fakalialia pihia. (Efeso 5:10-12) Ka e fakaaoga e tautolu e tau magaaho ke taute e mena kua mitaki. Ko e mena mitaki lahi mahaki ke taute e tautolu ko e fakalataha tumau ke gahua fakamatala he Kautu mo e taute tutaki, he lagomatai e falu ke moua e fakamouiaga. (Mataio 24:14; 28:19, 20) Ko e taute e mitaki kua putoia foki e mautauteute mo e fakalataha ke he tau feleveiaaga Kerisiano, tuku mena fakaalofa ke lata mo e gahua he lalolagi katoa, leveki e Fale he Kautu ha tautolu, mo e manamanatu ke he tau manako he tau Kerisiano nonofogati.

11. (a) Fakagahua fēfē e Tavita e mena ne fakaako e ia hagaao ke he mafola? (e) Ko e heigoa ka taute e koe ke ‘kumi e mafola’ he fakapotopotoaga?

11 Ne fakatoka e Tavita e fakafifitakiaga mitaki he tutuli e mafola. Lagaua e moua e ia e magaaho ke tamate a Saulo. He tau magaaho ua ia, ne fakamamao a ia mai he favale mo e he magaaho fakamui ne vagahau fakalilifu ai ke he patuiki, he amanaki to moua e mafola. (1 Samuela 24:8-11; 26:17-20) Ko e heigoa ka taute he vahā nei he magaaho ka fakamatakutaku ke moumou e mafola he fakapotopotoaga? Kua lata ia tautolu ke “kumi atu ke he mafola, mo e tutuli ki ai.” Ti, ka mailoga e tautolu kua fai vahāloto e fakafetuiaga ha tautolu mo e taha matakainaga, omaoma e tautolu e fakatonuaga ha Iesu: “Fano a a koe ke fakafeilo fakamua mo e hau a matakainaga.” Ti matutaki a tautolu mo e falu vala he tapuakiaga mooli.​—Mataio 5:23, 24; Efeso 4:26.

Tamai he Matakutaku Atua e Tau Palepale Loga

12, 13. (a) Ko e heigoa e tau aoga mogonei hane fiafia e lautolu ne matakutaku ke he Atua? (e) Ko e heigoa e palepale lahi ka nakai leva ti olioli he tau tagata tapuaki ne tua fakamooli?

12 “Ko e tau fofoga a Iehova kua hag[a]ao ia kia lautolu ne tututonu, mo e hana tau teliga foki ke he kalaga ha lautolu.” (Salamo 34:15) Ko e fakamauaga he tau fehagai he Atua mo Tavita kua kitia e moolioli he tau kupu ia. He vahā nei, kua moua e tautolu e olioli hokulo mo e mafola he loto ha kua iloa e tautolu hane kitekite mai a Iehova ki a tautolu. Kua mauokafua a tautolu to foaki e ia e tau manako ha tautolu, pete ni ka pehia a tautolu he lolelole lahi. Iloa e tautolu to nakai leva to fehagai e tau tagata tapuaki oti ke he favale ha Koku mo Makoku mo e “aho a Iehova kua lahi mo e matakutakuina.” (Ioelu 2:11, 31; Esekielu 38:14-18, 21-23) Ko e ha tuaga ni kua fehagai mo tautolu, to fakamooli e tau kupu a Tavita ke he tuaga ha tautolu: “Kua kalaga e tau tagata tututonu, ti fanogonogo ai a Iehova; kua laveaki foki e ia a lautolu mai he tau matematekelea oti ha lautolu.”​Salamo 34:17.

13 Ko e fulufuluola ha ia he magaaho ia ke kitia e fakatokoluga e Iehova haana higoa lahi! To puke e tau loto ha tautolu ke he ofoofogia mo e fakalilifu ue atu ne nakaila pihia fakamua, mo e to feleveia e tau tagata totoko mo e moumouaga fakamā. “Ko e fofoga a Iehova kua hag[a]ao ia ke he tau tagata mahani kelea, ke uta kehe ha lautolu a fakamanatuaga mai he lalolagi.” (Salamo 34:16) Ko e palepale lahi ha ia ka moua e fakahaoaga mua ue atu ke he lalolagi tututonu foou he Atua!

Tau Maveheaga ne Lagomatai a Tautolu ke Fakauka

14. Ko e heigoa ka lagomatai a tautolu ke fakauka pete ne tau matematekelea?

14 He magaaho tonu nei, kua lata ke fakauka he fakatumau ke omaoma ki a Iehova he lalolagi matahavala mo e vale. Ko e lagomataiaga lahi e matakutaku mahani Atua he feaki e tautolu e omaoma. Ha ko e tau magaaho uka kua nonofo ai a tautolu, kua moua he tau fekafekau a Iehova e tau mena uka fefeke ne loto malipilipi mo e pehia a lautolu. Ka e, maeke ia lautolu ke iloa moolioli kaeke ke fuluhi atu a lautolu ki a Iehova, to lagomatai e ia a lautolu ke fakauka. Ne fakakite he tau kupu a Tavita e mafanatia mooli: “Kua tata mai a Iehova kia lautolu kua loto malipilipi; kua fakamoui foki e ia a lautolu kua loto pehia.” (Salamo 34:18) Atihake ai, ne matutaki a Tavita ke talahau: “Loga e tau mena kelea ke hohoko ke he tagata tututonu; ka e laveaki e Iehova a ia mai he tau mena oti ia.” (Salamo 34:19) Pete ne loga e tau matematekelea kua lauia a tautolu, kua mua atu e malolō a Iehova ke laveaki a tautolu.

15, 16. (a) Ko e heigoa e matematekelea ne ako e Tavita he nakai leva e mole e fati he Salamo 34? (e) Ko e heigoa ka lagomatai a tautolu ke fakauka ke he tau kamatamata?

15 Nakai leva e fati e Salamo 34, ne logona e Tavita e matematekelea ne lauia e tau tagata ha Nove, he magaaho ne tamate e Saulo a lautolu, mahomo atu ke he tau ekepoa. Ko e fakatupetupe ha ia haana kua manatu ko e fina atu haana ki Nove ne fakatupu aki e ita a Saulo! (1 Samuela 22:13, 18-21) Ne nakai fakauaua a Tavita ke kumi lagomatai ki a Iehova, ti mafanatia mooli a ia ke he amaamanakiaga he liu tu mai anoiha a “lautolu ne tututonu.”​—Gahua 24:15.

16 He vahā nei, ko e amaamanakiaga he liu tu mai kua fakamalolō foki a tautolu. Iloa e tautolu kua nakai fai mena ke taute he tau fī ha tautolu ke fakatupu e hagahagakelea tukulagi ki a tautolu. (Mataio 10:28) Ne fakakite e Tavita e malolō pihia he tau kupu nei: “To leoleo e ia [ha lautolu ne tututonu a] tau huimotua oti kana, nakai emo ke fati taha.” (Salamo 34:20) Ne ha ha he kupu tohi ia e fakamooliaga ke he mena ne tupu ki a Iesu. Pete he mate mamahi a Iesu, nakai fai huimotua a ia ne “papaki.” (Ioane 19:36) He fakalaulahi atu foki e hagaaoaga, kua fakamafana he Salamo 34:20 a tautolu pete ne tau kamatamata ne lauia e tau Kerisiano fakauku mo e ha lautolu a tau hoa ko e ‘tau mamoe kehe,’ to nakai hagahagakelea tukulagi a lautolu. To nakai papaki ha lautolu a tau huimotua, ke he vagahau fakatai.​—Ioane 10:16.

17. Ko e heigoa e matematekelea ne tatali ke he tau tagata nakai tokihala kua vihiatia e tau tagata a Iehova?

17 Kua nakai tatai ai ke he tuaga ha lautolu ne mahani kelea. To nakai leva ti helehele e kelea ne gana e lautolu. “To kelipopo he malaia e tagata mahani kelea; to fakahala foki a lautolu kua fakavihia e tagata tututonu.” (Salamo 34:21) Ko lautolu oti ne matutaki ke totoko e tau tagata he Atua ka fehagai mo e hagahagakelea ne mua ue atu. He fakakiteaga ha Iesu Keriso, to “fakahala ke he mahaikava tukulagi” a lautolu.​—2 Tesalonia 1:9.

18. Ko heigoa e kakano kua fitā he laveaki e “moto tagata tokologa,” mo e ko e heigoa ka moua e lautolu he vahā anoiha?

18 Ne fakahiku e salamo a Tavita aki e tau kupu mafanatia nei: “Kua laveaki e Iehova e tau agaga he hana tau fekafekau; ti nakai fakahala foki taha ia lautolu kua tua kia ia.” (Salamo 34:22) Tata ke he fakaotiaga he 40 e tau ne pule ai a ia, ne pehē e Patuiki ko Tavita: “Ko [e Atua] ne laveaki au mai he tau mena matematekelea oti kana.” (1 Tau Patuiki 1:29) Tuga a Tavita, ko lautolu ne matakutaku ki a Iehova to nakai leva ti liliu ai ke haga ki tua mo e olioli ha kua fakahao mai he ha kelea ne fua mai he agahala mo e kua laveaki mai he tau kamatamata oti kana ha lautolu. Fitā he moua he laulahi he tau Kerisiano fakauku e palepale ha lautolu ke he lagi. “Ko e moto tagata tokologa” mai he tau motu oti kana hane kaufakalataha mo lautolu ne toe he tau matakainaga a Iesu ke fekafekau ke he Atua mo e ko e fua ne olioli e tuaga meā ki mua a Iehova. Kakano e mena nei ha kua fakagahua e lautolu e tua ke he malolō fakahao he toto ha Iesu ne liligi. Ke he Pule Afe Tau he Keriso hane hau, to gahuahua e tau aoga katoatoa he poa lukutoto ki a lautolu, he fakamalagaki hake a lautolu ke he tuaga mitaki katoatoa he tagata.​—Fakakiteaga 7:9, 14, 17; 21:3-5.

19. Ko e heigoa he tau tagata he “moto tagata tokologa” ne eketaha ke taute?

19 Ko e ha e tau monuina oti nei to moua he “moto tagata tokologa” he tau tagata tapuaki he Atua? Ha kua eketaha a lautolu ke fakatumau e matakutaku ki a Iehova, he fekafekau ki a ia mo e puke ke he ofoofogia mo e omaoma fakalilifu. Mooli, ko e matakutaku ki a Iehova kua taute e moui he mogonei ke fiafia ti lagomatai a tautolu ke ‘totō atu ke he moui mooli’​—ko e moui tukulagi ke he lalolagi foou he Atua.​—1 Timoteo 6:12, 18, 19; Fakakiteaga 15:3, 4.

Manatu Nakai e Koe?

• Ko e ha kua lata ke matakutaku a tautolu ke he Atua, ti ko e heigoa e kakano he matakutaku ki a ia?

• Ko e heigoa e lauiaaga he matakutaku mahani Atua ke he tau mahani ha tautolu?

• Ko e heigoa e tau palepale ne moua he matakutaku Atua?

• Ko e heigoa e tau maveheaga kua lagomatai a tautolu ke fakauka?

[Tau Hūhū he Fakaakoaga]