Bai na kontenido

Bai na kontenido

Awakati—En Berdad un Fruta di Hopi Uso!

Awakati—En Berdad un Fruta di Hopi Uso!

Awakati—En Berdad un Fruta di Hopi Uso!

Dje coresponsal di Spierta! na Colombia

E CONKISTADONAN spañó di principio di siglo 16 nunca no a mira algu parecido na dje. E tabatin e tamaño i forma di un pera grandi, pero el a keda berde asta ora e hecha. Su cuminda tabata suave i di un textura manera manteca, cu un sabor un tiki manera di nechi. Cu tempu el a bira conocí como awakati, cu a bini for dje palabra azteca ahuacatl.

Na aña 1519, Martín Fernández de Enciso a introducí awakati pa promé bes n’e público europeo. Enciso a mira e fruta cerca di caminda ta conocí awe como Santa Marta, Colombia, durante un dje promé expedicionnan spañó pa Sur América. Durante e añanan ei di exploracion, europeonan a purba pa promé biaha un cantidad di cuminda nobo fuera di awakati, entre nan chuculati, maishi i batata.

Claro cu ningun dje cumindanan ei tabata ègt nobo. E habitantenan nativo di áreanan templá dje Hemisferio West tabata conocé nan i a disfrutá di nan pa siglonan caba. Algun tribu indígena a balorá awakati asina tantu cu nan a us’é como regalo di matrimonio i tambe como regalo di bon biní na bishitantenan.

Con pa Cultivá Awakati

Awendia hende ta cultivá awakati den hopi lugá cu tin clima cayente of templá, entre otro na Australia, Israel, Kenya, Nueva Zelandia, Nort i Sur América i na Filipínas. E ta un di mas o ménos 20 fruta tropical cu a bira comercialmente importante rond mundu.

Pero, tin hopi sorto di awakati plamá den e paisnan tropical di América. Nan ta varia for di un tamaño no mas grandi cu un webu di galiña pa otronan mes grandi cu un milon di tamaño mediano, i por pisa te cu 2 kilo. Nan color por varia di berde pa lila scur, i e casca di algun variedad ta grof i bròs, miéntras cu di otronan ta fini i suave. Sin embargo, ta posibel pa cultivá hofi di awakati cu ta producí awakati di mésun aparencia i calidad.

Ora palu di awakati ta florea, nan ta tapá cu miles di flor geel cla. Sin embargo, ta 1 di cada 5.000 flor so lo bira un awakati. Un rasgo poco comun dje flornan aki ta cu cada un di nan tin un meeldraad, esta, un structura cu ta producí pollen, i tambe un stamper, esta un structura cu ta carga ovario. E flornan lo por a polinisá nan mes, pero esei no ta tuma lugá debí na un mecanismo maraviyoso den e palu di awakati cu ta programá e structuranan aki pa ta activo na oranan distinto.

Como resultado, cu e solo di mainta algun palu ta habri nan flor pa ta receptor di pollen i ta cera e flornan merdia. Anto anochi, e mésun flornan aki ta bolbe habri como productor di pollen. Otro palunan den cercania lo tin e ciclo net contrali. Polinisacion ta tuma lugá ora un palu cu ta producí pollen ta cerca di un cu n’e ora ei ta ricibí pollen. Abeha i otro insecto tambe ta importante pa transferí e pollen. Pues, un coordinacion complicá di lus di solo, calor, insecto, bientu i sitio ta haci posibel pa e fruta aki reproducí.

Nutritivo i Util

Awakati tin balor nutritivo extraordinario, ya cu e tin hopi proteina, riboflavina, niacina, potasio i vitamina C. Expertonan ta bisa cu e tin por lo ménos 11 vitamina i 14 mineral. Den algun parti di Centroamérica, nan ta considerá awakati cu tortiya un cuminda completo. Tambe awakati ta ricu na vet, i su zeta ta similar na zeta di olijfi dor cu e ta contené vetnan no saturá singular. Ta usa zeta di awakati tambe pa traha habon i cosmética.

Casi tur cos dje palu di awakati ta útil. E palu mes ta útil como combustibel. Na Sur América nan ta usa e pipita, esta e simia, pa marca paña, ya cu e ta laga un mancha cu no ta kita. Den algun parti di Filipínas nan ta traha te cu e blachinan. Segun informe por usa e casca dje palu pa curti cueru.

Con pa Cumpra i Come e Fruta

Si bo bai plasa pa cumpra awakati, no purba dicidí si nan ta hechu a base dje color di nan casca, ya cu esaki ta dependé dje sorto. Purba primi e fruta suavemente. Si e ta un tiki moli, e ta hechu. Mester warda awakati den un lugá calor caminda aire ta circulá, i bo por yuda nan bira hechu mas lihé dor di lora nan den korant. Tambe bo por warda nan den frishider, asta despues cu bo a corta nan. Pa e no bira maron despues di a cort’é, bo por sprengu e cuminda dje fruta cu lamunchi.

Hopi hende gusta come awakati cu tomati of fruta manera lamunchi i apelsina. Por aumentá nan sabor dor di agregá un crema cu smak fuerte. Ademas, awakati ta combiná bon cu cabaron, cangreu of kref, i por usa awakati bon den hopi tipo di salada. Tin hende ta combiná awakati cu otro fruta i traha asina un djus refrescante.

Ora machicá awakati cu specerei i otro ingredientenan, e ta forma un dushi mescla cu por hunta riba buskuchi soda. I claro cu nos no por lubidá e famoso guacamole, trahá di awakati, tomati, siboyo, promenton i specerei. Por sirbi e fruta tambe huntu cu cuminda cushiná, como parti dje plato principal. Den tal caso, mester agregu’é na último momento, i ten’é leu di cayente.

Por ta cu awakati ta hunga un rol importante caba den bo dieta. Sin embargo, den algun parti di mundu hende kisas ta consider’é como un fruta exótico i scars. Si nunca bo no a purba un awakati, pakico no haci esei e siguiente biaha cu bo haña e chens. Kisas lo bo ripará cu e fruta di hopi uso aki ta dushi tambe!