Bai na kontenido

Bai na kontenido

Un Punto di Bista Balansá di Custumbernan Popular

Un Punto di Bista Balansá di Custumbernan Popular

E Punto di Bista Biblico

Un Punto di Bista Balansá di Custumbernan Popular

“NO TIN NINGUN PRÁCTICA CU NA CIERTO TEMPU I LUGA NO A SER CONDENÁ, I CU NA UN OTRO TEMPU I LUGA A SER IMPONE COMO UN DEBER.”

CU E observacion aki, e historiadó irlandes, William Lecky, ta resumí e naturalesa inconstante di hende. Su comentario lo por aplicá tambe na custumber i tradicionnan atrabes di siglonan. Sí, hopi práctica cu hende a considerá un tempu como un parti esencial di bida, a ser condená durante tempu mas despues. Esaki no ta un sorpresa, pasobra manera apostel cristian Pablo a remarcá, “e esena dje mundu aki ta cambiando.”—1 Corintionan 7:31.

Sí, sociedad humano ta den un estado constante di cambio. Hopi bes esaki ta ser reflehá den cambionan grandi di actitud i di custumbernan social. Cristiannan no mester “ta parti di mundu,” es decir, nan tin cu keda separá for dje sociedad humano cu ta alehá for di Dios. Tog Bijbel ta reconocé cu cristiannan ta “den mundu,” i e no ta manda nan biba isolá. Pues, ta vital pa cristiannan tin un punto di bista balansá di custumbernan.—Juan 17:11, 14-16; 2 Corintionan 6:14-17; Efesionan 4:17-19; 2 Pedro 2:20.

Kico Ta Custumbernan?

Custumbernan ta prácticanan cu ta aplicá na bida social i ta comun na cierto lugá of pa cierto clase di hende. Tin custumber tal como maneranan na mesa i etiket, cu kisas a surgi debí cu mester a regulá hende su comportacion den actividadnan di grupo, pa asina nan por a trata cu otro den un manera cortes i cu respet mutuo. Den casonan asina, por compará cortesianan social cu zeta, ya cu nan ta suavisá relacionnan humano.

Religion tabatin influencia profundo riba custumbernan. De facto, hopi custumber a surgi for di supersticion di antigwedad i di ideanan religioso no-bíblico. Por ehempel, dunamentu di flor na hende cu a perde un ser kerí por tabatin su orígen den supersticion religioso. * Ademas, hende a pensa cu e color blou—conectá hopi bes cu baby homber—a core cu demoño. Mascara a sirbi pa protehá contra oyada, miéntras cu hende a usa lipstik pa desanimá demoño di drenta den boca di un muher i pose’é. Asta un custumber asina inofensivo manera tapa boca ora bo ta hap, a surgi kisas dje idea cu bo alma por a scapa dor di boca hanchu habrí. Sin embargo, atrabes di añanan e coneccion religioso a disparcé, i awe e práctica i custumbernan aki no tin ningun nificacion religioso mas.

Loke Ta Interesá Cristiannan

Ora un cristian tin cu dicidí si e ta sigui un cierto custumber of no, su interes principal mester ta: Segun Bijbel kico ta Dios su punto di bista? Den pasado Dios a condená cierto prácticanan cu algun comunidad kisas a tolerá. Esakinan a incluí sacrificio di mucha, maluso di sanger i vários práctica sexual. (Levítico 17:13, 14; 18:1-30; Deuteronomio 18:10) Di igual manera, ta bisto cu cierto custumbernan cu ta comun awe no ta na armonia cu principionan bíblico. Entre esakinan ta e tradicionnan no-bíblico conectá cu dianan di fiesta religioso manera Pascu di Nacementu i Pascu di Resureccion of prácticanan di supersticion conectá cu spiritismo.

Pero ke tal di custumbernan cu ántes tabata ligá cu prácticanan cuestionabel pero cu awe ta ser mirá principalmente como etiket social? Por ehempel, hopi custumber popular di casamentu—entre nan bisti renchi di dede i come dje bolo di bruid—por tin orígen pagano. Esaki kier men cu ta prohibí pa cristiannan sigui tal custumber? Cristiannan mester examiná cuidadosamente delaster un custumber dje comunidad pa wak si na cierto lugá of na cierto tempu e tabatin conotacionnan no-bíblico?

Pablo ta indicá cu “caminda e spiritu di Jehova ta, tin libertad.” (2 Corintionan 3:17; Santiago 1:25) Dios kier pa nos usa e libertad aki, no como un estímulo pa deseonan egoista, sino pa entrená nos facultadnan perceptivo pa distinguí loke ta bon for di loke ta malu. (Galationan 5:13; Hebreonan 5:14; 1 Pedro 2:16) Pues, den un asuntu caminda no tin ningun violacion claro di principionan bíblico, Testigonan di Jehova no ta crea un regla estricto. Mas bien, cada cristian tin cu evaluá e circunstancianan cu e tin su dilanti i tuma un decision personal.

Busca Bentaha di Otro Hende

Esaki kier men cu semper ta bon pa participá den cierto custumber tanten cu e no ta violá siñansanan bíblico directamente? No. (Galationan 5:13) Pablo a indicá cu un cristian tin cu busca no su mes bentaha so, “sino esun dje hopinan.” E mester “haci tur cos pa e gloria di Dios” i no bira un causa di tropieso. (1 Corintionan 10:31-33) P’esei un persona cu ta busca Dios su aprobacion lo kier puntra su mes: ‘Con otro hende ta mira e custumber aki? E comunidad ta relacion’é cu un nificacion cu no ta bon? Si mi participá den dje esei lo implicá cu mi ta di acuerdo cu práctica of ideanan cu ta desagradá Dios?’—1 Corintionan 9:19, 23; 10:23, 24.

Tin custumber, cu aunke por lo general nan ta inofensivo, localmente kisas ta practicá nan den maneranan cu ta contrali na principionan bíblico. Por ehempel, na ocasionnan specífico dunamentu di flor por tin un nificacion special cu ta na conflicto cu siñansanan bíblico. Pues, kico mester ta un cristian su interes principal? Maske por tin motibu pa examiná e orígen di un cierto custumber, den algun caso ta mas importante pa considerá kico e custumber ta nificá pa hende den e tempu i na e lugá cu bo ta biba awor. Si un custumber tin conotacionnan no-bíblico of di otro manera negativo durante un cierto periodo di aña of bou di cierto circunstancia, ta sabí pa cristiannan dicidí di evit’é na e tempu ei.

Pablo a pidi den oracion pa cristiannan sigui laga nan amor abundá cu conocimentu exacto i pleno dicernimentu. Dor di tene un punto di bista balansá di custumbernan popular, cristiannan ta “haci sigur dje cosnan mas importante, pa [nan] por ta sin defecto i no trompecá otronan.” (Filipensenan 1:9, 10) Na mésun tempu, nan lo ‘laga tur hende sa cu nan ta razonabel.’—Filipensenan 4:5.

[Nota]

^ par. 8 Segun algun antropólogo, tin biaha hende tabata usa bukèt di flor como ofrenda na e mortonan pa prevení nan di molestiá e bibunan.

[Plachinan na página 26]

Algun custumber di antigwedad, manera tapa boca ora bo ta hap i duna hende na luto flor, a perde nan nificacion original