Bai na kontenido

Bai na kontenido

Tribon Blancu Grandi​—⁠Bou di Atake

Tribon Blancu Grandi​—⁠Bou di Atake

Tribon Blancu Grandi​—⁠Bou di Atake

Tribon blancu grandi, e piscá carnívoro mas grandi na mundu, kisas ta mas spantoso pa hende cu cualkier otro bestia. Tog, e ta awor un especie protehá den algun of tur awa cu ta rondoná Australia, Brazil, Namibia, Sur Africa i Merca i tambe laman Mediteráneo. Otro pais i estadonan tambe tin pensá di dun’é proteccion. Pero pakico protehá un asesino conocí? Manera nos lo bai mira, e cuestion no ta asina simpel. Tampoco no ta tur loke e público ta pensa di tribon blancu semper ta basá riba echo.

HUNTU cu orca i bayena cachalote (potvis), tribon blancu grandi * ta na cabes dje cadena di cuminda di laman. Den e famia di tribon, e ta rey, e supertribon. E ta come tur cos: piscá, dolfijn, asta otro tribon. Pero segun e ta bira mas bieu, mas grandi i mas slow, e ta cuminsá preferá cachó di awa, pingwino i bestia morto, foral bayena morto.

Ora di localisá nan cuminda, mayoria tribon ta usa tur nan sentidonan, incluso nan excelente bista. Pa loke ta nan sentido di hole, laga nos djis bisa cu e comparacion di un nanishi cu ta landa ta mashá na su lugá! Anto riba dje, casi nada no ta scapa nan oido, p’esei tambe lo por yama tribon, orea cu ta landa.

Celnan sensitivo pa preshon na cada banda dje curpa di tribon ta yuda su oreanan. Nada no ta scapa e sistema di oido secreto aki cu ta sintonisá special pa tende vibracionnan di lucha, por ehempel, un piscá cu ta sapatiá na punta di un harpun. P’esei, ta prudente pa hende cu ta pisca cu harpun bou di awa saca piscá cu ta sangra i sapatiá mas pronto posibel for di awa.

Tambe tribon tin un sexto sentido. Danki n’e sacunan di Lorenzini, cu ta tubunan chikitu tur rond di nan nanishi, nan por detectá e camponan magnético débil cu ta bini di un curason cu ta bati, dje movementu di caicai of dje músculonan cu ta landa, di un posibel víctima. De echo, e sexto sentido aki ta asina skerpi cu e por asta haci tribon sensitivo pa e interaccion entre e campo magnético di tera cu e océano. Como resultado, tribon por sa ki direccion ta nort i ki direccion ta zuid.

Con pa Identificá Tribon Blancu

Aunke ta yam’é tribon blancu grandi, ta bou di su barica so ta blancu of bleek. Su lomba normalmente ta un shinishi scur. E dos colornan ta core huntu na banda dje piscá den un liña iregular, cu ta varia di tribon pa tribon. E rasgo aki ta yuda su camuflahe, pero tambe e ta yuda científiconan reconocé tribon individual.

Con grandi tribon blancu ta bira? Segun e buki Great White Shark (Tribon Blancu Grandi), “e tribon blancunan di mas grandi cu nan a midi cu exactitud ta varia entre 5,8 pa 6,4 meter.” Piscá dje tamaño aki por pisa rond di 2.000 kilo. Sin embargo, dor cu e monsternan aki tin ala triangular cu ta buig bai patras pegá na nan curpa forma di torpedo, nan ta zweef dor di awa manera misil. Nan rabu casi simétrico, trahá pa potencia, ta un otro cos cu ta raro cerca tribonnan, ya cu mayoria sorto di tribon tin rabu hopi asimétrico.

Tribon blancu su rasgonan mas distintivo i a la bes mas spantoso, ta su inmenso cabes punta, su wowonan pretu i friu, i su boca yen-yen di djente punta, triangular i skerpi manera nabaha. Ora e “cuchúnan” aki di dòbel fila kibra of cai, un ‘transportador’ dental ta pusha un remplaso dilanti.

Sanger Mas Cayente Ta Dun’é Potencia

E sistema di circulacion dje famia di tribon Lamnidae, cu ta incluí makreelhaai (mako), haringhaai i tribon blancu, ta drásticamente distinto di mayoria otro tribon. Nan temperatura di sanger ta rond di 3 pa 5 grado Celsius mas cayente cu e temperatura di laman. Nan sanger mas cayente ta acelerá digestion i ta aumentá nan forsa i awante. Makreelhaai cu ta come piscá rápido di laman hundu, manera tuna, por move lihé dor di awa cu un velocidad di 100 kilometer pa ora riba distancianan corticu!

Ora tribon ta landa, nan ta subi dor di nan dos alanan pegá na nan pechu. Si nan landa muchu poco-poco, nan ta para i ta sink mescos cu un avion, i esaki apesar cu nan tin un depósito di zeta cu ta yuda nan drif, wardá den un higra asina grandi cu e ta conta pa un cuart dje peso total dje tribon! Ademas, hopi sorto di tribon tin cu keda landa pa hala rosea, pasobra dje manera ei awa yen di oxígeno ta pasa dor di nan boca i caicai. Ta p’esei tribon semper tin un sonrisa friu!

E Ta Come Hende?

Dje 368 sorto di tribon cu hende conocé actualmente, rond di 20 so ta peligroso. I di esakinan ta cuater so ta responsabel pa mayoria dje 100 atakenan contra hende cu ta ser raportá tur aña rond mundu. Aproximadamente 30 dje atakenan aki ta fatal. E cuater sortonan culpabel ta bull shark, cu ta esun cu kisas a mata mas hende cu cualkier otro tribon, tintorero, tribon punta blancu di laman grandi (gladde hondshaai) i tribon blancu.

Sorprendentemente, por lo ménos 55 porciento—i den algun parti di mundu, rond di 80 porciento—di hende cu tribon blancu a atacá a sobrebibí pa conta nan historia. Con bini asina tantu hende a sobrebibí un atake di un animal yagdó asina temibel?

Morde i Scupi Afó

Tribon blancu ta conocí p’e echo cu e ta scupi su víctima heridá afó despues di un potente mordé inicial. Caba e ta warda pa su víctima muri promé cu e com’é. Ora e víctima ta hende, e comportacion aki ta proveé un chens pa rescat’é. Tin biaha compañeronan balente a logra haci esaki, i esei ta duna prueba cu e conseho pa nunca no landa bo so ta masha sabí.

Sin embargo, e intentonan ei di rescate lo tabata prácticamente un suicidio si no tabata pa un otro comportacion di tribon blancu. Holó di sanger no ta haci nan loco pa cuminsá come manera ta sosodé cu otro tribon. Pero di con tribon blancu ta usa e estrategia di morde caba scupi afó?

Un científico ta speculá cu esei ta debí na su wowonan. Distinto di otro tribon, tribon blancu no tin un flishi manera un klep di wowo pa protehá su wowonan; mas bien, e ta lora su wowonan manda tras den su kash’i wowo ora e ta cerca di dal den algu. Na momento di impacto, e wowo ta keda exponé, kisas na e patanan di un cachó di awa cu ta sapatiá. P’esei pa e tribon blancu, e comportacion comun ta pa dal un mordé mortal lihé i laga bai.

Corda tambe, cu tribon blancu ta comportá su mes casi mescos cu baby di hende, tur cos ta bai stret den boca pa un promé evaluacion! “Desafortunadamente, ora un tribon blancu grandi dal un mordé [pa purba algu], esei por tin consecuencianan desastroso,” segun John West, un biólogo marino na Sydney, Australia.

Aunke tribon blancu ta un bestia peligroso, e no ta un demoño cu ta anhelá carni di hende. Un sambuyadó di zeeoor (un tipo di cocolishi) cu a pasa 6.000 ora den laman a mira solamente dos tribon blancu, i niun di dos no a atak’é. De facto, tribon blancu hopi bes a hui di hende.

Un biaha cu exploradó di océano Jacques-Yves Cousteau huntu cu un compañero tabata duik cerca di Islanan Cabo Verde, pa casualidad nan a topa un inmenso tribon blancu. Cousteau a skirbi: “[Su] reaccion tabata lo último cu nos a spera. Di puru spantu, e monster a saca un bola di sushi i a landa bai na un velocidad increibel.” Cousteau a concluí: “Ora mi meditá riba tur nos encuentronan cu tribon blancu, semper mi a keda impresioná cu e diferencia grandi cu tin entre loke e público ta imaginá cu e criatura ei ta i loke nos a mira cu e ta.”

Tribon Blancu Como Víctima

E imágen público di tribon blancu a ser influenciá mashá dor dje novela di añanan ’70 Jaws, di cua nan a traha un película popular. Di un dia pa otro e tribon blancu a bira e encarnacion di maldad, i “trupanan di yagdó di trofeo a pura pa wak cua di nan lo tabata e promé pa exhibí e cabes of kakumbein dje comedó di hende [tribon blancu] na muraya,” segun e buki Great White Shark. Cu tempu, un djente di tribon blancu den montura por a costa te cu 1.800 florin (na Australia); i un set completo di kakumbein, mas cu 36.000 florin.

Pero, mayoria tribon blancu ta muri den net di pisca comercial. Ademas, pa aña nan ta pisca miyones di otro tribon pa satisfacé e creciente mercado di productonan di tribon, foral ala di tribon. Den añanan recien, segun cu e cantidad cu nan a coge a mengua, alarma a cuminsá zona rond mundu, foral pa tribon blancu.

Comprendimentu Ta na Caminda

Ta conocí cu tribon ta rondia tur caminda en busca di bestia malu, débil, muriendo of morto. Pues, un poblacion sano di tribon ta nificá océanonan sano i higiénico.

Reconociendo e menasa pa sobrebibencia di tribon, e Comision pa Sobrebibencia di Especie dje Union Internacional pa Conserbacion di Naturalesa a establecé un Grupo Specialista di Tribon pa studia henter e problemática di tribon. Pero, no ta fácil pa studia tribon blancu; nan no ta haña hopi yu i nan ta muri den cautiverio. Pues tin cu studia nan den nan habitat natural.

Segun cu hende a bin ta comprendé tribon mas mihó, nan actitud pa cu e criaturanan fasinante aki a cambia. Pero esei no ta cambia tribon blancu grandi. Aunke e no ta un demoño, e ta tog un bestia peligroso i mester trat’é cu cuidou i respet. Anto hopi respet!

[Nota]

^ par. 3 Tribon blancu grandi, of tribon blancu, tin vários nomber. Por ehempel, na Australia, nan ta yam’é tin biaha white pointer; na Sur Africa, blue pointer.

[Plachi na página 23]

E tribonnan aki tin boca grandi i spantoso

[Rekonosementu pa Potrèt na página 22]

Potretnan di Rodney Fox Reflections

Instituto Sur Africano di Investigacion di Tribon Blancu