Bai na kontenido

Bai na kontenido

Un Secreto Bon Wardá

Un Secreto Bon Wardá

Un Secreto Bon Wardá

“No mag tene niun hende den sclabitud of servidumbre: sclabitud i traficacion di catibu den tur nan formanan lo ta prohibí.”​—⁠Declaracion Universal Di Derechonan Humano.

E PROXIMO biaha cu bo pone sucu den bo kofi, corda riba Prevot, un haitiano cu nan a primintí un bon trabou den un otro pais caribense. Na lugá di esei, nan a bend’é pa 15 florin.

Prevot a compartí e destino di miles di su paisanonan sclabisá cu ta ser forsá pa corta caña pa seis of shete luna, pa tiki placa of nada mes. Nan ta pone e prezunan aki pertá riba otro den lugánan sushi. Despues cu kita nan pertenencianan for di nan, ta duna nan machete. Pa haña cuminda, nan tin cu traha. Si nan purba hui, nan por haña un halá di sota.

Considerá e caso di Lin-Lin, un mucha muher di zuidoost Asia. E tabatin 13 aña ora su mama a muri. Un agencia di empleo a cumpr’é cerca su tata pa 865 florin, i a primintié un bon trabou. Nan a yama e suma cu nan a paga p’e “un voorschot riba su salario”—un manera sigur pa ten’é mará na su doñonan nobo pa semper. En bes di duna Lin-Lin un trabou decente, nan a hib’é na un cas di prostitucion, caminda clientenan ta paga e doño shete florin pa ora p’e. Lin-Lin ta prácticamente un prizonero, pasobra e no por bai sino te ora e paga su debe. E debe aki ta encerá su costo n’e doño dje cas di prostitucion, mas interes i gastunan. Si Lin-Lin nenga di cumpli cu e deseonan di su doño di trabou, nan por batié of tortur’é. Pió ainda, si e purba hui, nan por mat’é.

Libertad pa Tur?

Mayoria hende ta kere cu sclabitud no ta existí mas. Sí, despues di cantidad di acuerdo internacional, declaracion i statuto, nan a declará sclabitud oficialmente abolí den mayoria pais. Tur caminda hende ta afirmá di tin un odio fuerte contra sclabitud. Leynan nacional ta prohibí sclabitud, i abolicion di sclabitud ta consagrá den documentonan legal, en particular Artículo 4 dje Declaracion Universal di Derechonan Humano di 1948, citá ariba.

Tog, sclabitud t’ei i e ta prosperá, aunke pa algun hende e ta un secreto bon wardá. Di Phnom Penh pa Paris, di Mumbai pa Brasília, miyones di nos próhimo—homber, muher i mucha—ta ser forsá pa biba i traha como catibu of bou di condicionnan di catibu. Anti-Sclabitud Internacional, e organisacion mas bieu na mundu cu ta controlá trabou forsá cu su base na Londen, ta calculá e cantidad di hende den sclabitud na cientos di miyones. Asina ta, kisas tin mas catibu na mundu awe cu nunca promé!

Ta cierto cu e imágennan conocí di cadena, zwiep i findishi no ta algu típico di sclabitud moderno. E formanan mas conocí di sclabitud actual ta entre otro, trabou forsá, matrimonio pa traha como catibu, sclabitud debí na debe, trabou di mucha i hopi bes prostitucion. E catibunan por ta concubina, coredó di camel, cortadó di caña, trahadó di tapijt of hende cu ta traha caretera. Ta berdad cu e gran mayoria no ta ser bendé na un findishi público, pero en realidad nan condicion no ta mas mihó cu di nan predecesornan. Den algun caso nan bida ta asta mas trágico.

Ken ta bira catibu? Con nan ta bira catibu? Kico ta ser hací pa yuda nan? Abolicion total di sclabitud ta na bista?

[Kuadro/Plachi na página 4]

KICO TA SCLABITUD MODERNO?

Esaki ta un pregunta cu asta Nacionnan Uní tin problema pa contestá despues di añanan di esfuerso. Un definicion di sclabitud ta esun formulá dor dje Convenio di Sclabitud di 1926, cu a declará: “Sclabitud ta e státus of condicion di un persona riba ken cualkier (of tur) poder relacioná cu derecho di doño ta ser ehercé.” Asina mes e término ta habrí pa interpretacion. Segun reportera Barbara Crossette, “sclabitud ta un etiket cu hende ta pega riba obreronan den exterior cu salario abou den e industria di paña i na esnan cu ta traha den fábrica bou di condicionnan insaludabel den ciudadnan mericano. Nan ta usa e etiket ei pa condená e industria di sex i di trabou den prizon.”

Mike Dottridge, director di Anti-Sclabitud Internacional, ta kere cu “segun cu sclabitud ta parce di tuma formanan nobo​—⁠of segun cu ta aplicá e palabra na mas situacion​—⁠tin peliger cu su nificacion lo bira ménos fuerte of asta mengua.” E ta haña cu “ta identificá sclabitud na e elemento di control of di ta doño di un otro hende su bida.” Esei ta encerá forsa hende haci cos i restringí nan movementu, esta, e echo cu “un hende no ta liber pa bai, pa cambia di doño di trabou.”

A. M. Rosenthal a skirbi den The New York Times: “E catibunan ta hiba bida di catibu: trabou opresivo, violacion, hamber, tortura, e totalidad di degradacion.” El a agregá: “Pa nobenta florin bo ta cumpra un catibu, pues realmente no ta importá [e doñonan] con largu nan sobrebibí promé cu tira nan cadaver den cualkier riu.”

[Rekonosementu]

Ricardo Funari