Bai na kontenido

Bai na kontenido

Criaturanan Buladó di Profundidad

Criaturanan Buladó di Profundidad

Criaturanan Buladó di Profundidad

NAN ta zweef elegante asina den awanan cantu di costa i rond di islanan di laman. Bo por haña nan den e profundidadnan di océano, sea ta awa friu of cayente, of asta den algun lago i riu. Kico nan ta? Nan ta miembronan dje famia di chuchu, criaturanan di profundidad cu ta parce di ta bula!

Bo no mester ta un buseadó di laman hundu of un piscadó pa disfrutá dje beyesa buladó di un chuchu, ni bo no mester ta den awa tampoco. Manera Bart, un biólogo marino, ta señalá, baidónan di laman hopi bes ta haña chens di mira chuchu cu ala, bula sali for di awa.

Tin vários shen sorto di chuchu, cu ta varia di tamaño, for di un algun centimeter te na vários meter largu. Bo por mira cu nan parce nan famia: tribon. Webu di chuchu, distinto di mayoria otro piscá, ta ser fertilisá den curpa dje hembra. ‘Skate’ (spijkerrog), un sorto di chuchu, ta pone webu fertilisá. Miéntras cu tin otro chuchu cu nan webu ta brui den e hembra i yunan ta nace bibu, miniatura di nan mayornan.

Entre e chuchunan mas conocí ta e ‘stingray’ (pijlstaartrog) cu tin un curpa sin wesu formá di kraakbeen, cu un ala na cada banda cu ta extendé for di su cabes te n’e base di su rabu. Stingray por ta rondó of cu forma di diamanta, of nan por parce un fli cu rabu. Nan curpa plat ta duna masha tiki resistencia contra e awa. Nan alanan cu ta move manera ola, ta duna nan e poder di zweef dor di laman como si fuera ta bula nan ta bula sin haci ningun esfuerso. Ora chuchunan no ta landando, nan ta drumi scondí riba santu den fondo.

E wowo di stingray ta n’e punta ariba di nan cabes, miéntras cu nan boca ta bou di nan curpa. Nan tin djente duru i kakumbein fuerte cu ta yuda nan atacá cocolishi. P’esei hende no gusta mira nan caminda ta cultivá oester, ya cu nan cuminda faborito ta bestia di cocolishi. Hende por come stingray, i tin biaha sa usa nan como substituto pa ‘scallop’ den receta.

Nan nomber único stingray (chuchu cu ta pica), ta bini dje spiñanan venenoso cu tin n’e parti ariba di nan rabu largu. E rabu por dal un hincá doloroso i venenoso si trapa riba e chuchu, maltrat’é of si e sintié menasá pa enemigu. Hopi bes e spiñanan ta kibra hundu den e herida, loke ta haci difícil pa saca nan, i nan por causa infeccion serio si no trata e herida apropiadamente. Si un dia un chuchu pica bo, laba caminda el a pica bo bon cu awa, si ta necesario cu awa di laman. Mas pronto posibel, laga e herida muha den awa mas cayente posibel. Awa cayente ta destruí e veneno i ta aliviá e dolor. Anto bai dokter sin tarda.

Aunke nan rabu tur na spiña kisas ta hinca miedu den bo, stingray por lo general no ta agresivo i nan ta usa nan rabu solamente ora nan sinti nan menasá. Bart, mencioná na principio dje artículo, a haña cu stingray ta basta amabel tempu e cu su casá a landa huntu cu nan na Islanan Caiman, na un sitio conocí como un área pa alimentá chuchu amabel. E ta informá: “Nos tabata na rudia den fondo, na un profundidad di 5 meter. Ora nos a cuminsá duna nan cuminda, e stingraynan a aglomerá riba nos! Tabatin probablemente 30 pa 40 stingray di tur tamaño rond di nos grupo. En busca di cuminda, e chuchunan a cuminsá na nos rudia i a landa pegá cu nos barica i lomba i riba nos cabes, landando suavemente huntu cu nos i pushando nos cu nan curpa pa haña maske ta un punta di cuminda. Tabata asombroso con mansu e criaturanan bunita aki tabata. Nan a asta laga nos kishikí nan barica segun nan tabata pasa riba nos cabes.” Bart a mencioná cu e chuchunan aki a bira asina mansu cu den tur e añanan cu hende tin ta landa huntu cu nan, no tabatin niun registro cu nan a atacá hende.

Nos cu no ta buseadó experenciá por disfrutá di chuchu den awa mas plat of na acuarionan rond mundu. Hopi acuario tin pisina cu stingray, caminda bo por cariciá nan, pero como un precaucion ta kita nan spiñanan. Segun Ron Hardy, doño di Gulf World na Panamá City, Flórida: “Un dje mihó ehempelnan dje poder di exhibí bestia bibu, ta nos pisina pa cariciá stingray. Parce cu hende tin miedu di stingray—casi un fobia—pero bo mester mira con nan opinion ta cambia segun cu nan haña sa e echonan for di nos naracion! Despues cu nan mishi cu un, nan ta cuminsá admirá e chuchu su elegancia i beyesa. De echo, tin hende ta perde e show di dolfijn cu ta sigui, djis pa nan por tin mas contacto cu e stingraynan.”

Podisé awor cu abo a siña algu tocante chuchu, bo miedu di nan a mengua. Sin embargo, corda cu hopi bes nan ta sconde riba santu den fondo di awa plat i cayente. Pues ora bo ta cana den lugánan asina, skuif bo pianan en bes di hisa nan pa cana. Dje manera ei bo ta spierta e chuchunan cu bo ta biniendo i asina bo ta evitá di trapa riba un chuchu i kisas sinti e picá dje bunita criatura buladó aki di profundidad.

[Plachi na página 16]

Stingray

[Plachi na página 16]

Parce cu hende tin miedu di stingray, pero nan actitud ta cambia ora nan siña e echonan tocante nan

[Plachi na página 17]

Manta

[Rekonosementu]

© Francois Gohier/ Photo Researchers