Bai na kontenido

Bai na kontenido

Mi Esfuersonan pa Scoge Sabí

Mi Esfuersonan pa Scoge Sabí

Mi Esfuersonan pa Scoge Sabí

SEGUN E RELATO DI GUSTAVO SISSON

Na edad di 12 aña, maske mi tabata profundamente enbolbí den landamentu, mi a dicidí cu lo mi bira dokter. Pero rond di mésun tempu, mi a cuminsá studia Bijbel i, como resultado, mi kier a bira un evangelisadó. Kico a para di tur mi diferente aspiracion i interesnan? Nan tabata compatibel?

NA 1961, Olive Springate, un misionero di Testigonan di Jehova na Brazil, a cuminsá studia Bijbel cu ami cu Mama. Debí na oposicion di Tata, kende tabata un dokter respetá na Pôrto Alegre, nos a stop di studia. Sin embargo, Olive a keda den contacto cu nos, i cu tempu mi a reconocé cu loke mi a siña tabata e berdad. Pero pa e tempu ei mi enbolbementu den landamentu a distraí mi di asuntunan spiritual.

Ora mi tabatin 19 aña, mi a topa un mucha muher atractivo cu yama Vera Lúcia n’e club caminda mi tabata landa, i nos a cuminsá sali cu otro. Mama a papia cuné tocante nos creencianan, i el a interesá. Pues mi a tuma contacto cu Olive, i el a cuminsá studia Bijbel cu nos, apesar dje oposicion di Vera Lúcia su tata.

Vera Lúcia a sigui studia, i a progresá den conocimentu bíblico. El a asta cuminsá conducí studio di Bijbel cu empleadonan na mi club di landamentu. Pero n’e momentonan ei ami tabata concentrá riba train pa e binidero competencianan nacional di landamentu.

Despues cu nos tabatin mas cu un aña ta studia i bai reunionnan cristian, Vera Lúcia su tata a cuminsá sospechá cu tabatin algu. Un dia ora nos a bin bek for di reunion, e tabata warda nos i a exigí pa sa unda nos a sali. Mi a contestá cu nos a asistí na un reunion cristian i cu maske e kisas no ta haña religion importante, pa nos e tabata un asuntu di bida i morto. El a suspirá i a bisa: “Wel, si ta un asuntu di bida i morto, lo mi tin cu aceptá numa anto.” Dje dia ei padilanti, su actitud a cambia, i maske nunca e no a bira un Testigo di Jehova, el a bira nos bon amigu i compañero den tempu di necesidad.

Tumando Decisionnan

Mi a tuma e decision di stop cu landamentu di competencia despues dje campeonato nacional, pero dos victoria i un récord brazilero pa estilo liber riba 400 i 1.500 meter, a pone cu mi a gana un invitacion pa Weganan Panamericano na Cali, Colombia, na 1970. Maske Vera Lúcia tabata contra pa mi bai, mi a cuminsá train pa e weganan.

Ora mi a landa bon na Cali, e coachnan a puntra mi si mi tabata dispuesto pa train pa Weganan Olímpico. Mi a pensa riba mi estudio pa dokter cu mi no a caba i e berdadnan maraviyoso cu mi tabata siña relacioná cu e propósitonan di Jehova, i mi a renunciá tur mi plannan di sigui un carera den landamentu. Dje tempu ei padilanti, mi progreso spiritual tabata rápido. Na 1972, e aña di Weganan Olímpico na Munich, Alemania, ami cu Vera Lúcia a simbolisá nos dedicacion na Jehova mediante bautismo bou di awa. Esaki a animá Mama pa reanudá su studio di Bijbel, i cu tempu e tambe a bautisá.

Despues di Mama su bautismo, Tata su oposicion a aumentá. Finalmente, nos famia a kibra, i como cu ainda mi tabata bai universidad, nos mester a biba di Mama su penshon chikitu i dje placa cu nos a haña cu benta di nos cas. Como resultado, ami cu Vera a posponé nos casamentu. Tog bon mirá, ta e lesnan excelente cu mi a ricibí di Tata a yuda mi tuma cierto decisionnan. Hopi bes e tabata bisa: “No tene miedu di ta diferente” i “no ta semper e mayoria tin rason.” Un di su dichonan faborito tabata: “Bo ta midi un homber su balor na loke e ta duna otronan.”

Como un Testigo di Jehova, mi a logra pone Tata su excelente conseho na práctica. Mi tabata na su cama ora el a muri na 1986. Nos a bira amigu atrobe i tabata respetá otro. Mi ta kere cu e tabata orguyoso di mi, ya cu mi a bira dokter mescos cuné.

Miéntras tantu, mi a gradua como dokter na 1974. Mi a dicidí di bira dokter di cas, pero despues, ora mi a pensa mas riba e asuntu, mi a dicidí cu lo mi por a yuda mi rumannan cristian mihó si mi bira ciruhano. (Echonan 15:28, 29) Pues, mi a aceptá e desafio i a pasa e siguiente tres añanan ta train pa bira ciruhano.

Un Bataya Legal Difícil

Un caso masha tristu cu mi tabata aden tabata di un hobencita Testigo di 15 aña cu tabata sangra di paden. E tabata bleek i su preshon di sanger tabata abou, pero e tabata na su tinu i absolutamente firme den su decision di no tuma sanger. Despues di aumentá su volúmen di sanger, mi a haci un ‘kijkoperatie’ i a laba e área afectá cu un mescla di awa salu friu pa para e sangramentu. Inicialmente el a mehorá, pero 36 ora despues, miéntras e tabata den departamento di cuido intensivo, e sangramentu a cuminsá bek di ripiente. Apesar di esfuersonan diligente, e dokter na warda no por a controlá e sangramentu i mantené su volúmen di sanger, i e hobencita a muri.

Ora esaki a sosodé, e comité di ética a schors mi di core stage i a manda mi caso pa e conseho médico regional. Nan a acusá mi di a violá tres artículo dje código di ética médico, loke a pone mi permit di traha como dokter na peliger i cu esei mi medio di mantencion.

Un comité a stipulá un periodo di 30 dia durante cua mi mester a presentá mi defensa por escrito. Mi abogadonan a prepará argumentonan legal i constitucional, i ami a prepará un defensa técnico, basá riba aspectonan médico i científico, cu yudansa dje Comité local di Contacto cu Hospital (CCH), un grupo di Testigonan di Jehova cu ta trata na promové cooperacion entre hospital i pashent. Na e audiencia, e comité di instruccion a haci pregunta principalmente relacioná cu mi posicion como dokter i como un Testigo di Jehova. Sin embargo, mi defensa tabata basá principalmente riba argumentonan médico i científico i riba raportnan di ciruhanonan respetá.

E evidencia presentá a confirmá cu e pashent a nenga di aceptá transfusion di sanger i cu mi no a haci nada pa influenci’é pa tuma e decision ei. Tambe e audiencia a establecé cu dje cuater dokternan cu a ser consultá, ami tabata e único cu a cuminsá un tratamentu consistente cu e deseonan dje pashent i cu su condicion médico.

Nan a manda mi caso e ora ei pa un comité cu lo a vota den un sesion cu tur miembro presente. Mi a haci un defensa oral di 10 minuut den cua, mescos cu den mi defensa por escrito, mi a enfocá solamente riba aspectonan médico. Despues di tende mi, dos miembro di comité a mencioná cu maske mi no a usa transfusion, e tratamentu cu mi a prescribí tabatin base científico sólido. Un otro dokter a enfatisá cu tratamentu sin sanger ta eficas i cu esei tin un índice mas abou di mortalidad. E último miembro dje conseho a bisa cu e punto en cuestion no tabata si transfusion di sanger ta bon remedi of no. E cuestion ta si un dokter por imponé riba su pashent un tratamentu cu e pashent no kier, i e miembro di conseho a haña cu un dokter no tin e derecho ei. Pues, cu un mayoria di 12 contra 2, e miembronan di conseho a vota na fabor di revocá tur e acusacionnan i asina mi a ser exonerá.

Defendiendo Derecho di Pashent

Algun autoridad médico a busca órden di corte pa forsa pashentnan Testigo aceptá transfusion di sanger, i de bes en cuando mi a presentá evidencia durante audiencianan di corte cu a yuda revocá e órdennan ei. Un caso a trata un Testigo cu ader hinchá den su slokdarm, un problema cu ta causa sangramentu serio den stoma. Ora cu nan a hospitalis’é, ya su sanger tabata hopi abou, su hemoglobina tabata 4,7 gram pa cada deciliter. * Na promé instante, nan no a pone preshon riba dje pa aceptá sanger, i el a ricibí solamente tratamentu pa alivi’é.

Anto despues di un siman na hospital, e pashent a keda sorprendé di haña bishita di un funcionario di corte cu tabatin un órden pa dun’é transfusion. Ya p’e dia ei su hemoglobina a subi na 6,4 gram pa cada deciliter, i clínicamente e tabata stabil. Ta parce cu e hues a basa su decision riba e promé nivel di hemoglobina i no riba e di dos, esun mas haltu.

CCH a ofrecé pa yuda. E pashent a pidi mi examin’é. Mi a haci esei i despues mi a logra pon’é den un hospital caminda por a trat’é sin sanger. Miéntras tantu su abogadonan a apelá e órden di corte pa duna e pashent un transfusion di sanger.

Mi mester a presentá na un audiencia dilanti hues, kende a puntra mi tocante e condicion dje pashent. Durante e audiencia, hues a autorisá mi pa sigui trata e pashent tanten cu tabata debatí si e órden di corte tabata na su lugá. Pa ora a tene e audiencia nobo, e pashent a mehorá te cu dokternan a mand’é cas. Ora nan a manda yama mi pa mi bolbe testificá, e abogado dje hospital a desafiá mi pa bin cu prueba cu e tratamentu cu mi a recomendá tabatin base científico. Pa su bergwensa, mi a presentá un artículo for di un revista médico publicá dor dje mésun hospital cu e tabata representá, i e artículo tabata recomendá e tratamentu ei!

Ora hues a dicta fayo, nos a keda contentu di tende cu a vindicá nos posicion di dependé riba tratamentu médico cu no ta transfusion di sanger. E hospital mester a paga tur gastu, incluso esnan legal. Aunke e hospital a apelá, el a bolbe perde.

Percurando pa Nos Famia

For di tempu cu mi a bira Testigo, mi tabatin e sosten di Vera Lúcia como un compañera dedicá i como esposa capas i mama ehemplar di nos yunan. Con el a logra enfrentá tur e desafionan, mantené nos cas i yuda cuida e muchanan, cu awor ta hóbennan yen di energia? Esaki tabata posibel debí na su amor profundo pa Jehova i p’e ministerio cristian.

Como mayor, nos a siña nos yunan doctrina i principionan bíblico for di tempu cu nan tabata hopi chikitu. Apesar di tabatin un bida ocupá, nos a haci esfuerso pa traha den e ministerio di tempu completo pa un par di luna tur aña. I nos ta haci nos best pa pega na un orario cu ta incluí lesamentu regular di Bijbel, considerá un texto di Bijbel tur dia i compartí nos creencianan cu otro hende den e ministerio cristian. Último tempu nos famia cu frecuencia a conducí te cu 12 studio bíblico pa siman cu hende cu no ta Testigo.

Tambe, ami cu Vera Lúcia ta purba enbolbé nos yu hombernan den nos actividadnan miéntras cu na mésun tempu, nos ta respetá nan gustu personal. Nos ta kere cu pa mayornan por percurá debidamente pa nan famia, tres cos básico ta necesario. Promé, e siñansa corecto, basá riba e Palabra di Dios, Bijbel. Di dos, e ehempel corecto, cu ta duna yunan evidencia bon cla cu nan mayornan tin un temor saludabel di Dios. I di tres, asociacion corecto cu cristiannan di tur edad i nivel social, cu por transmití un variedad di don i abilidad na miembronan di famia. Como pareha, nos a hacié nos meta pa percurá e cosnan aki pa nos famia.

Mirando atras riba nos casi 30 añanan ta sirbi Jehova, ami cu mi casá por bisa cu, sin ningun duda, Jehova a duna nos lo mihó den bida i a proveé hopi placer i bendicion. Maske mi no a logra bai Weganan Olímpico, te ainda mi ta gusta landa vários kilometer pa siman. Ta berdad cu dor di ser dokter i tambe un Testigo di Jehova esei a duna mi un bida extra ocupá, pero mi a haña cu ta masha recompensador pa yuda mi rumannan cristian perseverá den nan sirbishi na Dios ora nan haña nan confrontá cu prueba.

Hopi bes hende ta puntra mi si mi no ta preocupá cu lo mi perde mi trabou ora Dios su sistema nobo bini i lo no tin malesa mas. Mi ta contestá nan cu ami lo ta e promé pa salta di goso ora ‘esun coho subi mescos cu biná, e lenga di esun muda sclama di alegria’ i ‘ningun residente ta bisa: “Mi ta malu.” ’—Isaías 33:24; 35:6.

[Nota]

^ par. 21 Un homber adulto sano tin un nivel di hemoglobina di aproximadamente 15 gram pa cada deciliter.

[Plachi na página 15]

Operando un pashent

[Plachinan na página 15]

Huntu cu Vera Lúcia, i nos studio di famia