Bai na kontenido

Bai na kontenido

Terapianan Alternativo—Di Con Hopi Hende Ta Usa Nan

Terapianan Alternativo—Di Con Hopi Hende Ta Usa Nan

Terapianan Alternativo—Di Con Hopi Hende Ta Usa Nan

MEDICINA alternativo of complementario, ta abarcá un escala amplio di técnica i tratamentu curativo. Hopi ta cai bou dje nomber general medicina natural, cua ta e sistema di tratamentu cu ta enfatisá e uso di agentenan natural of medionan físico pa condicioná e curpa i permitié cura su mes. Pa hopi tempu medicina moderno a bandoná of ignorá un gran cantidad di e terapianan aki cu hende a usa comunmente pa siglonan.

Por ehempel, e revista Journal of the American Medical Association di 27 di augustus 1960, a remarcá cu usa awa friu pa kemadura tabata “conocí pa hende di ántes pero parce cu esei a ser ignorá dor di tantu dokter como laico. Aunke referencianan aki-aya den literatura ta unánime den elogiá e forma di tratamentu aki, awe hende en general no ta us’é. Sí, mayoria dokter ta bisa ‘niun hende no ta hacié,’ aunke niun hende no sa ègt di con no.”

Sin embargo, den décadanan recien medicina convencional a cuminsá boga atrobe pa usa awa friu of compres friu riba kemadura. E revista The Journal of Trauma, di september 1963, a informá: “Interes den e uso di awa friu ora cuminsá trata un kemadura a desaroyá desde e informenan di Ofeigsson i Schulman na 1959 i 1960. Durante e aña aki cu a pasa, nos a trata pashentnan cu e método aki; nos resultadonan clínico ta animador.”

E tratamentu cu awa friu ta relativamente safe, i sigur e ta duna un bon alivio. Hidroterapia, cua ta usa awa den vários manera pa trata malesa, ta ser utilisá den medicina alternativo, i awor medicina moderno tambe ta reconocé vários forma dje tratamentu ei. *

Asina tambe, terapistanan alternativo hopi bes ta usa mata pa trata malesa. Den algun parti di tera esaki ta un custumber pa cientos—asta miles—di aña. Por ehempel na India, ya pa hopi tempu e uso di yerba ta e base di medicina. Awe, casi tur caminda, hopi profesional di salú ta reconocé e poder curativo di cierto matanan.

Un Experencia Remarcabel

Un shen aña pasá, Richard Willstätter, kende despues a bira un investigadó dje biokímica di mata, a ser influenciá dor di loke a pasa cu un bon amigu hóben, Sepp Schwab, di dies aña. Sepp tabatin un pia mal infectá cu dokter a bisa mester ser amputá pa salba su bida, pero Sepp su mayornan a posponé e operacion te su siguiente mainta. Miéntras tantu, nan a bai busca un wardadó di carné cu tabatin un bon reputacion pa su uso di remedinan di yerba. E wardadó a tuma un combinacion di vários mata, corta nan chikí-chikí te ora nan tabata parce spinazi cushiná, i a pone esaki riba e herida.

Pa su mainta e herida a mehorá, i nan a bolbe posponé e operacion. Nan a sigui e tratamentu, i cu tempu, e herida a cura completamente. Despues Willstätter a bai studia kímica na Universidad di Munich na Alemania i mas despues a gana e premio Nobel pa descubrimentunan cu el a haci en coneccion cu su estudio di pigmento di mata, foral clorofil. Ta remarcabel cu un 25 porciento di remedinan farmacéutico usá awor ta derivá sea en parte of completamente for di kímiconan cu tin den mata.

Ta Necesario pa Ser Balansá

Pero, mester admití sí cu relacioná cu tratamentu médico, loke ta sumamente eficas cerca un persona kisas no ta haci casi nada pa un otro. E eficacia di cualkier terapia ta dependé di masha hopi factor, entre nan e tipo di malesa i con severo e ta, i e pashent su estado general di salú. Asta e momento por ta un factor.

Por lo general métodonan alternativo ta traha mas poco-poco cu métodonan ortodox. P’esei un malesa cu por a ser prevení di bira grave si a diagnostik’é i trat’é trempan, podisé ta desaroyá te n’e punto caminda remedi fuerte—kisas asta operacion—ta necesario pa salba bida. P’esei kisas no ta sabí pa tene duru na un solo tipo di terapia como si fuera esei ta e único manera pa trata un problema di salú.

Medicina alternativo ta diferenciá di terapianan convencional den e manera cu e ta abordá salubridad. Generalmente su métodonan curativo ta trata mas cu prevencion, i nan ta enfocá riba un persona su estilo di bida i medio ambiente i con e factornan aki tin un impacto riba su salú. Cu otro palabra, hende cu ta practicá terapianan alternativo por lo general ta wak henter e persona en bes di djis un órgano malu of e condicion di un malesa.

Sin duda un atraccion fuerte di medicina alternativo ta e opinion cu su uso di productonan natural i su métodonan di tratamentu ta mas suave i ménos peligroso cu esnan cu medicina convencional ta usa. P’esei, debí n’e creciente interes pa identificá tratamentunan médico safe i eficas, e siguiente artículo lo presentá un par di ehempel di terapianan alternativo.

[Nota]

^ par. 5 Mira Spierta! (na spañó) di 22 di juni 1988, página 25-6.