Bai na kontenido

Bai na kontenido

Muchanan Ta Merecé pa Hende Kier Nan i Stima Nan

Muchanan Ta Merecé pa Hende Kier Nan i Stima Nan

Muchanan Ta Merecé pa Hende Kier Nan i Stima Nan

“DUNA un mucha un tiki amor, i bo ta haña hopi amor bek.” Asina e escritor i crítico ingles di siglo 19, John Ruskin a skirbi. Mayoria mayor probablemente lo ta di acuerdo cu ta bale la pena stima bo yunan, no solamente pasobra bo ta ricibí amor bek sino, mas importante, debí n’e efecto positivo cu e amor aki lo tin riba e yunan.

Por ehempel, e buki Love and Its Place in Nature (Amor i Su Lugá den Naturalesa) a remarcá cu sin amor “mucha tin tendencia di muri.” I Ashley Montagu, un antropólogo británico renombrá, a bai asina leu di bisa cu: “E mucha cu no a ser stimá ta biokímicamente, físicamente i sicológicamente masha distinto for di esun cu a ser stimá. Esun cu no a ser stimá ta asta crece distinto for di esun stimá.”

E korant Toronto Star a informá di un investigacion cu a yega na conclusionnan similar. E korant aki a bisa: “Mucha cu a ser criá sin haña brasa, ternura i caricia . . . tin nivelnan di hormon di stres abnormalmente haltu.” Sí, negligencia físico durante infancia “por tin efectonan serio di largu plaso riba siñamentu i memoria.”

E descubrimentunan aki ta enfatisá con necesario ta pa mayornan ta físicamente presente. Sino, con lo ta posibel pa lasonan fuerte desaroyá entre mayor i yu? Tog lamentablemente, asta den partinan ricu di mundu, e tendencia awor ta pa purba satisfacé e necesidadnan di un mucha sin cu e ta den compania di su mayornan. Nan ta manda mucha bai scol, bai zondagschool, bai traha, bai vakansi plan, i ta duna nan placa i manda nan bai lugánan di diberticion. Sacá for dje núcleo di famia, como si fuera haciendo buelta na un distancia, miyones di mucha naturalmente ta cuminsá—maske por ta solamente den nan subconcenshi—sinti nan mes neglishá, cu hende no kier nan ni stima nan, rondoná pa un mundu hostil di hende adulto. E sintimentu aki cu ta predominá cerca mucha, kisas ta un motibu di con segun cálculo tin 3.000 mucha ta biba riba caya na Berlin. Un ehempel típico ta e mucha homber Micha, cu a bisa: “Niun hende no tabata ke mi mas.” Un mucha homber aleman di nuebe aña a keha casi mescos: “Lo mi a preferá di ta nos cachó.”

Maltrato di Mucha Ta Surgi den Hopi Forma

Negligencia di mucha ta un forma di maltrato cu ta indicá un falta di loke Bijbel ta yama “cariño natural.” (Romanonan 1:31; 2 Timoteo 3:3) I esei por hiba na formanan mas siniestro di maltrato. Por ehempel, for di Aña Internacional di Mucha na 1979, nan a dirigí mas atencion n’e problema di maltrato físico i abusu sexual di mucha. Claro cu ta difícil pa haña estadísticanan exacto, i nan ta varia di un lugá pa otro. Pero no tin duda cu ta difícil pa eliminá e sicatrisnan cu mucha abusá sexualmente ta keda cuné ora nan bira adulto.

Sin importá den ki forma e maltrato ta tuma lugá, e ta duna mucha e mensahe cu hende no stima nan ni kier nan. I ta parce cu e problema aki ta creciendo. Segun e korant aleman Die Welt, “mas i mas mucha ta crece bira hende socialmente mancaron.” E korant ta agregá: “Mucha ta sinti falta dje calor di neshi. Segun [Gerd Romeike, director di un centro pa guia di mucha na Hamburg], e laso emocional entre yu i mayor ta birando mas swak, of pa cuminsá, e no ta ser establecé mes. Muchanan asina ta sinti nan neglishá, i nan deseo pa siguridad no ta ser satisfacé.”

Mucha cu ser nengá e derecho di ricibí amor i sinti cu hende kier nan, por bira amargá i baha nan frustracion riba esnan cu a neglishá nan of kisas riba sociedad completo. Por lo ménos un década pasá, un raport di un task force na Cánada a señalá cu tabata necesario tuma accion inmediato sino henter un generacion “cu ta pensa cu sociedad no tin cunes cu nan,” lo bai perdí.

Hóbennan cu hende no ta stima ni no kier, por haña gana di hui for di cas pa scapa di nan problemanan, pero e único resultado cu nan lo haña nan cuné ta problemanan mas grandi ainda den stadnan pestá cu crímen, droga i inmoralidad. De echo, mas cu 20 aña pasá, polis a calculá cu 20.000 mucha bou di 16 aña cu a hui for di cas tabata biba den un solo área metropolitano na Merca. A describí nan como “producto di famianan kibrá i brutalidad, hopi bes causá dor di mayornan alcohólico of drogadicto. E muchanan ta bai caya, bende nan curpa pa sobrebibí i despues, batí dor di chulo i hortá di nan balor propio, nan ta biba cu miedu di represaya si nan logra scapa for dje mala bida ei.” Lamentablemente, apesar di intentonan onesto pa cambia e situacion deplorabel aki, e ta existí ainda.

Mucha cu lanta den e circunstancianan describí ariba ta desaroyá bira adultonan desbalansá, i hopi bes no por cria nan propio yunan den un manera corecto. Dor cu nan mes tabata mucha cu no a haña amor i cu niun hende tabata kier, nan ta producí despues mas mucha asina: yunan cu ta sinti cu niun hende stima nan ni no kier nan. Un político aleman a expresá esaki cu poco palabra: “Muchanan sin amor ta bira adultonan yen di odio.”

Ta claro sí cu tin miyones di mayor ta haciendo nan best pa haci sigur cu nan yunan sa cu nan stima nan i kier nan. Nan no solamente ta bisa nan yunan esei, sino ta duna prueba di dje dor di duna nan yunan e cuido amoroso i atencion personal cu tur mucha merecé. Tog, problema ta keda, problemanan cu claramente mayornan individual no por solucioná. Por ehempel, den algun parti di mundu, sistemanan económico i político di hende imperfecto no ta duna mucha e debido cuido médico i educacion ni suficiente cuminda, ni tampoco proteccion for dje plaga di trabou infantil i di condicion di bida deplorabel. I demasiado biaha e condicionnan aki ta empeorá dor di golosidad, corupcion, egoismo i adultonan desconsiderá.

Kofi Annan, secretario general di Nacionnan Uní, a mencioná algun dje problemanan principal cu mucha ta confrontá awendia ora el a skirbi: “Miyones di mucha ta sigui soportá e indignidadnan teribel di pobresa; cientos di miles ta sufri dje efectonan di conflicto i cáos económico; guera ta manca dies di miles; hopi mas ta muri of bira huérfano dor di HIV/AIDS.”

Pero no ta mal noticia so tin! Agencianan di ONU, manera Fondo di Nacionnan Uní pa Mucha (UNICEF) i Organisacion Mundial di Salú, a traha duru pa mehorá e bienestar di mucha. Annan a remarcá: “Mas mucha ta nace salú i mas ta ser vacuná; mas por lesa i skirbi; mas ta liber pa siña, hunga i djis hiba un bida di mucha, mas di loke hende a pensa tabata posibel asta un década pasá.” Pero asina mes el a spierta: “Awor akí no ta tempu pa keda satisfecho cu logronan di pasado.”

Esnan Cu Merecé Atencion Special

Tin mucha cu merecé atencion special. Na principio di añanan ’60, mundu a keda di shok cu informenan for di mas cu un dozijn di pais tocante nacementu di miles di asina yamá yu ‘talidomide.’ Ora hende muher na estado a usa e píldora talidomide, un trankilisante i remedi pa drumi, e tabatin un efecto secundario imprevisto cu a resultá den dunamentu di lus na yunan sin brasa i pia of si nan tin nan mes, nan ta deformá. Hopi biaha nan brasa of pianan tabata djis manera zwemvin.

Cuater década despues, e cos cu tin mas chens di manca mucha ta mina di tera. * Algun hende ta calculá cu tin entre 60 miyon pa 110 miyon mina activo plamá rond mundu. Un 26.000 hende ta ser matá of mancá tur aña, entre nan hopi mucha. Desde 1997, ora cu Jody Williams a gana Premio Nobel di Pas pa su campaña pa prohibí mina di tera, hende a duna hopi atencion n’e problema aki. Pero te ainda tin cunucunan di mina. Un político aleman a bisa relacioná cu e intentonan pa deshací di mina di tera for di mundu: “Esaki ta manera purba haci un badkuip bashí cu un telep miéntras cu e kranchi ta habrí.”

Un otro grupo di mucha cu tin mester di atencion special ta esnan cu no tin nan mayornan. Jehova Dios, Creador di hende, su propósito tabata pa mucha crece cu e atencion amoroso di tantu un mama como un tata. Un mucha tin mester i ta merecé tal criansa balansá di su mayornan.

Orfanato i agencianan di adopcion ta purba atendé e necesidadnan di mucha sin niun mayor. Sin embargo, lamentablemente algun dje muchanan ménos privilegiá cu tin mas mester di adopcion ta net esnan cu hopi bes ta ser ignorá: esnan cu ta malu, esnan cu trastorno cu ta stroba nan di siña, esnan cu ta físicamente incapacitá of ta di famia stranhero.

Hende a funda organisacionnan cu ta animá personanan pa contribuí cu placa riba un base regular i asina “adoptá” un mucha cu ta biba den un pais ménos ricu. Ta usa e placa di donacion pa educá e mucha of pa percurá pa e necesidadnan di bida. Si e persona ta deseá, nan por intercambiá potret i carta pa fortalecé e relacion. Aunke e areglo aki ta útil, e no ta e solucion ideal.

Un otro ehempel interesante di loke ta ser hací pa yuda muchanan cu no tin mayor ta un movementu cu na 1999 a celebrá mei siglo di actividad.

E Pueblitonan SOS pa Mucha

Na 1949, Hermann Gmeiner a funda na Imst, Austria, loke el a yama Pueblitonan SOS pa Mucha. Dje comienso chikitu aki, su organisacion a crece te incluí casi 1.500 pueblito i institucionnan similar situá den 131 pais di África, América, Asia i Europa.

Gmeiner a basa su actividad riba cuater principio guiador: mama, rumannan, cas i pueblito. Un “mama” ta forma e base pa un “famia” di cincu of seis mucha, por ta mas. E ta biba huntu cu nan i ta purba mustra nan e amor i atencion cu bo ta spera di un mama di berdad. E muchanan ta keda huntu den e mésun “famia” i cu e mésun “mama” te cu e ora yega pa nan bandoná “cas.” Ta incluí mucha di diferente edad den e “famia.” Dor cu e muchanan tin tantu “ruman homber” como “ruman muher” mas grandi of mas yong, nan ta siña cuida otro i esei ta yuda nan pa no bira egoista. Ta haci esfuerso pa integrá e muchanan den un “famia” for di un edad mas yong posibel. Rumannan carnal semper ta keda huntu den e mésun “famia.”

E pueblitonan ta consistí di mas o ménos 15 “famia,” cada un bibando den nan propio cas. Ta siña tur e muchanan yuda nan “mama” haci e trabounan necesario na cas. Aunke kisas no tin un tata, ta haci percuracion pa un hende homber ta disponibel pa duna conseho paternal i duna e disiplina necesario. E muchanan ta bai scolnan local. Cada “famia” ta ricibí un suma fiho pa luna pa cubri gastu. Ta cumpra cuminda i paña localmente. E meta ta pa laga e muchanan cera conocí cu un bida di famia típico cu tur su problema i gosonan, capacitando nan pa hiba un bida normal, te asina leu cu ta posibel. Esaki ta prepará nan pa forma nan mes famia una bes nan bira adulto.

Ainda Hende Ta en Busca dje Solucion Ideal

Agencianan di adopcion, orfanato, Pueblitonan SOS di Mucha, UNICEF, i organisacion i gruponan similar ta sirbi un bon propósito ora nan ta purba duna apoyo na muchanan ménos privilegiá. Pero ningun di nan no por nenga e echo cu tin hende ta ménos privilegiá. Maske cuantu nan lo kier esei, nan no por duna mucha mancaron brasa cu pia salú ni activá e mente di mucha mentalmente incapacitá ni reuní un mucha cu su mayornan separá of divorciá ni lagu’é sinti e abraso amoroso di un mayor cu a muri.

Pa cuantu cu hende purba, nan no por percurá e solucion ideal pa e problemanan di mucha. Pero nan lo ser solucioná! Sí, i por ta asta mas lihé cu bo ta verwagt. Pero con?

[Nota]

^ par. 17 Mira e seri di artículo “Kico Por Haci Tocante Minanan di Tera?” cu a sali den nos edicion na spañó di 8 di mei 2000.

[Plachinan na página 8, 9]

Un mucha tin mester i ta merecé e amor di ámbos mayor