Bai na kontenido

Bai na kontenido

Tulp A Yuda Nan Sobrebibí

Tulp A Yuda Nan Sobrebibí

Tulp A Yuda Nan Sobrebibí

DURANTE e lunanan final di Segundo Guera Mundial na Europa, un baricada nazi a para tur cargamentu di cuminda transportá via riu cu tabata destiná pa e stadnan principal na parti west di Hulanda. Manera hopi hende cu a biba e tempu ei por confirmá, e consecuencianan tabata devastador.

Normalmente un persona tin mester entre 1.600 pa 2.800 caloria pa dia. Pero pa april 1945, algun dje hendenan cu tabata biba na Amsterdam, Delft, Den Haag, Leiden, Rotterdam i Utrecht, tabata biba di un racion cu tabata entre 500 pa 600 caloria pa dia. Nan ta kere cu ta p’esei por lo ménos 10.000 civil a muri di malnutricion durante e Winter di Hamber di aña 1944 pa 1945.

Segun Susan Monkman, un sobrebibiente dje winter ei, su famia a dicidí di cuminsá come e batatanan di tulp. Monkman ta bisa: “E batatanan di tulp tabatin randnan increiblemente skerpi. Ni maske cuantu a stoba nan, nan no tabata bira moli. Tog nos tabata contentu di por a kou nan poco-poco i cu cuidou. Nan a laga nos cu garganta iritá pa dianan largu.” Pa yuda mengua e iritacion, tabata bruha un par di wortel of suikerbiet (si tabatin) huntu cu e batatanan.

Shen gram di batata di tulp ta contené un 148 caloria, 3 gram di proteina, 0,2 gram di vet i 32 gram di carbohidrato. Pues, podisé ta e cuminda aki di batata di tulp—cu no ta niun tiki dushi—a yuda scapa hopi hulandes di muri di hamber.

Hende su crueldad teribel contra hende, di cua tin ehempelnan grabá permanentemente den mente di hopi, ta ilustrá con urgente humanidad tin mester dje realisacion dje promesa bíblico: “Tin shelu nobo i un tera nobo cu nos ta spera segun [Dios] su promesa, i den esakinan husticia lo tin cu biba.”—2 Pedro 3:13.

[Rekonosementu pa Potrèt na página 16]

Internationaal Bloembollen Centrum, Holland