Bai na kontenido

Bai na kontenido

Criamentu di Baby den Naturalesa

Criamentu di Baby den Naturalesa

Criamentu di Baby den Naturalesa

DJE CORESPONSAL DI SPIERTA! NA KENYA

RIBA e inmenso sabana africano, un baby ta nace. Cu un plof e ta cai na suela den e lus di solo di mainta trempan. Suavemente, su mama ta rek abou i ta hisa su baby recien nací, muhá i lombrante, p’e lanta para riba su pianan cu ta tambaleá. Otro mamanan i rumannan muher ta core bin wak pa nan por mira e baby chikitu mas mihó, i pa mishi cuné i hol’é. Pisando solamente 120 kilo i cu un haltura di ménos cu 90 centimeter, un yu di olefante ta causa excitacion entre e otro miembronan dje tou.

Miles di kilometer leu, na América, un neshi miniatura tamaño di un vingerhoed, ta cologá na taki di un palu. Ei un par di blenchi abeha, cu no ta mas grandi cu insectonan buladó, ta cuida dos yu chikitu. Bulando na velocidadnan asombroso, e paranan colorido aki ta mayornan yen di curashi i nan lo purba core cu bestia grandi i asta hende cu yega cerca di nan yunan chikirititu.

Yu chikitu di bestia ta atraé nos tur. Mucha ta keda fasiná ora yu di cachó nace. I ken no gusta e payasadanan di un yu di pushi, e aparencia encantador di un macacu chikitu cu ta tene duru na lana di su mama, of un yu di palabrua cu ta wak cu asina dos bala di wowo for dje siguridad di su neshi?

Yu chikitu di bestia no ta semper mésun impotente cu baby humano. Tin ta nace cu e abilidad di core djis despues cu nan pianan chikitu a mishi cu suela. Otronan ta ser lagá completamente pa nan cuenta, i tin cu protehá nan mes i sobrebibí. Sin embargo, pa hopi yu chikitu di bestia i di insecto sobrebibí, nan ta dependé di nan mayornan su cuido, proteccion, alimentacion i entrenamentu, cu ta bini di un laso estrecho entre e mayornan i nan desendencia.

Percuradónan Improbabel

Mayoria insecto, piscá, anfibio i reptil ta mustra tiki interes den e bienestar di nan desendencia. Sin embargo, tin algun excepcion notabel. Un bestia cu como percuradó ta parce hopi improbabel ta e temibel crocodil di Nilo. E reptil sanger friu aki ta demostrá un grado remarcabel di interes como mayor. Despues di a pone webu den e santu cayente, e mayornan ta keda den cercania pa protehá nan futuro desendencia. Ora e yunan di crocodil ta a punto di sali for di webu, nan ta cuminsá gruña, indicando n’e mama pa saca e webunan for di bou di santu. Despues, e mama ta usa su kakumbein potente pa colectá tiernamente su yunan cu a caba di brui i carga nan hiba cant’i awa pa laba e santu kita for di nan. Ta conocí cu e tata crocodil tambe sa hiba e yunan awa pa laba nan. Pa un par di dia, e babynan ta keda cerca di nan mama den awa, siguiend’e mescos cu yu di patu. Asina nan ta beneficiá di su tremendo poder pa protehá nan.

Sorprendentemente, algun piscá tambe ta loke nos lo a considerá como bon mayor. Mayoria tilapia, cu ta piscá di awa dushi, ta pone webu i despues ta warda nan den nan boca como proteccion. Ora e webunan brui, e piscánan chikititu ta landa rond libremente, aunke nan ta keda cerca di nan mayornan. Si peliger ta acercá, e mama of tata piscá ta habri su boca hanchu-hanchu, i e babynan ta core drenta aden i sconde. Ora e peliger pasa, e yuchinan ta bolbe sali i reanudá nan actividadnan normal.

Vruminga, abeha i comehein tambe ta demostrá un inclinacion remarcabel pa cuida i protehá nan yuchinan. Conocí como insectonan social, nan ta biba den colonia, ta traha un lugá pa protehá nan webunan i ta percurá cuminda pa nan yuchinan come. Abeha ta un ehempel bon conocí di esaki. Miles di e abehanan diligente aki ta traha huntu pa cuida e yuchinan dje cas di abeha. Sabiduria instintivo ta capacitá nan pa construí, drecha i limpia e kamber di yu, i asta controlá su temperatura i humedad.

Para Como Mayor

Mayoria para ta hopi bon mayor, i ta invertí cantidad enorme di tempu i energia den scoge un lugá pa e neshi, traha e neshi i lanta nan famia. Hende a yega di mira un neushoornvogel africano machu bishitá cu dedicacion e lugá di su neshi mas cu 1.600 biaha, entregando rond di 24.000 pida fruta na su partner durante henter e 120 dianan di brui e webunan!

E albatros biahero ta un otro percuradó confiabel. E para cu tin yu lo bula literalmente miles di kilometer en busca di cuminda, miéntras cu su partner fiel ta warda cu pacenshi n’e neshi te ora e bolbe bek.

Den áreanan di desierto algun para ta usa un método eficas pa calma e sed di nan yuchinan. Nan ta bula bai na un buracu cu awa, nan ta muha e pluma di nan pechu i despues ta bolbe n’e neshi, caminda e yunan ta bebe e awa di nan pluma muhá.

Ora e tarea di alimentá hopi boca ta bira un carga muchu pisá, algun sorto di para ta pidi yudansa di otro paranan pa “baby-sit” nan yuchinan. Por lo general e yudantenan aki ta yunan adulto dje mayornan i nan ta dispuesto pa yuda alimentá i protehá e babynan.

Mayornan Ta Protehá Yu

Protehá yu di para tambe ta un trabou full-time. Paranan cu tin yu hopi bes ta tapa e neshi cu nan alanan di span durante awaceru, manteniendo nan yuchinan cayente i secu. Spreeuw ta excelente ama di cas. Pa protehá nan neshi contra pieu cu pruga, e paranan ingenioso aki ta piki material for di cierto matanan venenoso i ta pone nan den e neshi i rond di dje. Esaki ta funcioná como un insecticida cu ta mata e insectonan perhudicial of ta tene nan leu.

Un para mama dje sorto houtsnip ta demostrá un grado remarcabel di ingeniosidad ora di protehá su yunan. Ora e ser menasá, e ta gara su yu firmemente meimei di su patanan i su curpa, habri su alanan, i simplemente ta bula bai hibando su carga precioso na un lugá mas safe. Algun mayor balente ta gaña haci manera ta lesioná nan ta pa distraí un bestia di rapiña di acercá nan yuchinan. Batiendo ala na suela como si fuera ta lesioná e ta, e mama ta lok e bestia bai cuné leu for dje neshi, anto caba ta stop di actua i bula bai na un lugá safe ora e peliger pasa. Paranan cu ta traha neshi abou na suela por usa trikinan vocal pa spanta bestianan di rapiña. E konijnuiltje di Nort América ta un palabrua cu ta biba den buracu i ta supla mescos cu colebra ora tin hende of bestia ta investigá su neshi. E promé colonisadónan tabatin sigur cu e palabruanan chikitu ei a compartí nan cas cu cascabel, i nan a keda leu!

Mamanan Mamífero

Den e mundu di bestia, cuido di yu ta alcansá su nivel mas haltu cerca mamífero. Mama olefante ta dedicá na su yunan, formando un laso estrecho cu por dura 50 aña. E yu di olefante ta dependé mashá riba su mama. E mama cu su curpa grandi ta proteh’é di solo cayente, ta dun’é lechi di pechu suavemente i ta permitié rek su slurf miniatura i ranca pidanan di vegetacion for dje mama su boca p’e come. Cu regularidad e ta baña e baby dor di spuit awa riba su lomba i fregu’é cu su slurf. Cria un yu di olefante ta un asuntu di famia, ya cu otro hembranan den e tou ta hunga un papel importante den alimentá, siña i protehá e yuchinan den e tou.

Un otro mamífero grandi, hipopótamo, por duna lus bou di awa. E babynan por bebe lechi bon completamente bou di awa, i ta bini ariba pa hala rosea i despues ta bolbe bai bou di awa i sigui bebe lechi. E mama hipopótamo ta protehá su yu recien nací ferosmente.

E macacunan groene meerkat tambe ta bon mama. Despues di duna lus, e mama ta keda cu e yu bon tené durante e promé oranan, cu por lo ménos un di su brasanan rond di su garganta of scouder. E promé siman, e baby kisas ta pasa mayor parti di su tempu teniendo instintivamente na e lana di su mama. E mama sa permití otro hembranan tene su baby, i nan por pasa tempu ta mishi, limpia lana, brasa i hunga cu e dushi baby nobo.

En berdad, hopi criatura ta “instintivamente sabí” i ta desplegá un grado remarcabel di aptitud den e manera cu nan ta cuida nan yuchinan. (Proverbionan 30:24-28) Nan abilidad pa ripará loke tin mester of pa evaluá un situacion i reaccioná riba dje den un manera inteligente, no por ta nunca debí na puru casualidad. Esei ta e resultado di diseño inteligente di un fuente inteligente: e Creador di tur cos, Jehova Dios.—Salmo 104:24.

[Plachi na página 15]

Yu di palabrua

[Plachi na página 16]

Tilapia ta warda nan webu den nan boca

[Rekonosementu]

Cortesia di LSU Agricultural Center

[Plachi na página 16]

Crocodil ta carga nan yuchinan

[Rekonosementu]

Adam Britton, http://crocodilian.com

[Plachi na página 17]

Albatros cu su yuchi

[Plachi na página 17]

Neushoornvogel

[Plachi na página 17]

Spreeuw

[Plachi na página 17]

Houtsnip

[Plachi na página 18]

Mama hipopótamo ta ferosmente protectivo

[Rekonosementu]

© Joe McDonald

[Plachi na página 18]

Mama macacu babun ta limpia lana di nan yuchi

[Plachinan na página 18]

Macacunan “groene meerkat”

[Rekonosementu]

© Joe McDonald