Bai na kontenido

Bai na kontenido

Observando Mundu

Observando Mundu

Observando Mundu

Mangasina di Simia

“Científiconan ta pronosticá cu den e próximo 50 añanan te cu 25% dje matanan na mundu lo por ta condená na extincion,” segun National Post di Cánada. Pa protehá e matanan den peliger di extincion, e Hardinnan Botánico Real na Kew, Inglatera, a forma e Banco di Simia di Milenio (BSM). “E proyecto di BSM ta pa colectá i warda mas cu 25.000 sorto di mata, loke ta mas cu 10% dje matanan cu ta producí simia na mundu,” e korant ta splica. E organisadónan di BSM ta spera di usa e simianan ora mester di nan pa restorá terenonan cu a ser cosechá di mas, pa reducí e probabilidad di hamber, i pa suministrá matanan cu ta ser usá den remedi tradicional i farmacéutico. Roger Smith, cabes dje proyecto di banco di simia, ta comentá: “Hopi bes ta net e matanan cu ta mas útil pa hende i bestia, ta esnan cu ta disparcé promé.”

Atake di Curason sin Dolor

Hopi hende ta alerto pa e señal físico mas comun di atake di curason: un preshon masha fuerte den pechu. Sin embargo, masha tiki hende sa cu “un tercer parti di tur pashent lo no sinti ningun dolor di pechu durante un atake di curason,” e revista Time ta informá. Esei ta yuda splica di con “víctimanan di atake di curason cu no ta sinti dolor den pechu por lo general ta posponé baimentu di hospital, cu un promedio di dos ora,” segun un estudio publicá den The Journal of the American Medical Association. Sin embargo, cualkier tardansa pa ricibí tratamentu cu por salba bo bida ta peligroso. Kico anto bo mester vigilá p’e? Time ta bisa: “Probablemente e siguiente indicacion mas fuerte ta rosea sumamente corticu.” Segun e artículo, otro posibel indicacionnan ta incluí walmentu di stoma, sodamentu pisá i “cualkier ‘kimamentu di stoma’ cu ta bira pió si bo cana of haci cualkier esfuerso físico.”

Tenchinan Pega-Pega

Un pegapega por core fácilmente riba un plafon cu ta lisu manera glas. Con e ta hacié? Científiconan, cu pa décadanan a purba contestá e pregunta ei, ta sinti cu awor kisas nan tin un splicacion. E revista Science News ta informá cu un tim di científico i ingeniero a determiná cu “un forsa pegahoso sorprendentemente grandi ta surgi ora cabeinan chikititu, esta setanan, cu tin na pia dje pegapega frega contra cualkier superficie.” “For di cada seta ta spruit takinan mas chikitu cu yama spátula. Ora un pegapega pone su pia riba un superficie, e aproximadamente un mil miyon spátula cu ta cubri su zool ta pega asina pegá cu e superficie, cu forsanan intermolecular . . . por cuminsá actua.” Investigadónan ta comentá tambe cu e manera cu pegapega ta pone nan tenchinan abou “aparentemente ta primi e setanan contra e superficie i na mésun tempu ta hala nan pareu na e superficie.” E accion aki ta aumentá “e gara di cada seta hacié 10 bes mas fuerte compará cu ora djis primié,” segun e revista.

Iglesia Griego Ortodox Rabiá cu Decision

E kitamentu dje afiliacion religioso di ciudadanonan griego for di riba “karchinan di identificacion di estado a lanta e furia di Iglesia Griego Ortodox.” Asina un informe di Newsroom.org ta bisa. E decision ta bini despues di un raport di 1998 dje Federacion Internacional di Helsinki pa Derechonan Humano cu “a declará cu Grecia ta discriminá iglesianan no-ortodox i cu e designacion obligatorio di un persona su religion riba karchinan di identificacion, ta hiba na prehuicio den empleo i den trato na man di polis.” Segun e artículo, gobiernu griego ta bisa cu e cambio lo “pone e karchinan conforme cu e normanan di Union Europeo i cu e pais su ley di 1997 pa protehá privacidad.” Sin embargo, e lider di Iglesia Griego Ortodox a bisa cu esnan cu kier pa kita e religion cu bo ta for di riba e karchinan, ta pertenecé na “forsanan di maldad.”

China Su Lucha Contra Tormenta di Stof

Tormentanan di stof cu ta originá den áreanan di desierto na Mongolia Interior a asotá nort China den añanan recien, destruyendo cosecha i tounan di bestia na balor di miyones di florin, segun informe dje korant China Today. Durante aña 2000, vários tormenta di stof a yega te na e ciudad capital Beijing. Un tormenta di santu na 1998 a daña mas cu 33.000 hectar di plantacion di grano i a mata 110.000 bestia doméstico. Como e causa principal a mencioná hende su mal maneho di tereno. Hende a kita tur vegetacion for di áreanan inmenso i nan a combertí den desierto. Por ehempel, na 1984 e hendenan na e Region Autónomo Ningsia Hui, situá den nort di China, a cuminsá coba saca mata di palu dushi pa usa como remedi natural chines. China Today ta bisa cu “den ménos cu 10 aña, 600.000 hectar di tereno di yerba a ser destruí i 13.333 hectar di cunucu a ser combertí den área di desierto.” A crea otro terenonan di desierto dor di laga bestia come muchu yerba i dor di usa demasiado awa local. Pa combatí e problema i pa frena e expansion di áreanan di desierto, nan ta haci esfuerso grandi pa bolbe planta mata i yerba.

Robo di Identidad

Tene cuidou cu criminalnan cu ta asumí bo identidad pa nan por estafá hende cu ta fia cos, un informe den e korant El Economista di Ciudad di México ta spierta. Despues di obtené bo informacion personal dor di horta bo post of bo potmoni, criminalnan ta haci peticion pa haña tarheta di crédito na bo nomber i ta laga manda nan na nan propio adres. Nan ta usa bo identidad pa cumpra artículonan of pa huur propiedad via telefon of Internet. Esnan cu bira víctima dje crímen aki por pasa añanan largu, kisas décadanan, ta purba drecha nan bida, segun e korant. Con bo por protehá bo mes contra robo di identidad? El Economista ta consehá: No carga papelnan importante huntu cu bo a ménos cu bo ta bai usa nan, tene un registro di tur transaccion di tarheta di crédito i usa nan pa controlá bo statement, promé cu bo tira recibu di tarheta di crédito afó sker nan na pida-pida, no manda dato personal via post electrónico, i tene un lista di tur number di bo tarhetanan di crédito, nan fecha di vencementu i number di telefon di e companianan cu a duna bo karchi, pa bo por informá nan ora e karchi perde of ser hortá.

Guera Inhustificá Contra Bacteria

“Consumidónan mericano ta hibando un guera ekibocá contra microbio den cas,” segun USA Today. Segun e korant, e dokter i microbiólogo di Universidad di Tufts, Stuart Levy, ta bisa cu “e proliferacion di productonan antibacterial . . . ta menasá di fomentá e aparicion di bacteria cu no solamente ta resistente na habon antibacterial, sino tambe na antibiótica.” Usando productonan antibacterial pa sterilisá e medio ambiente di cas ta mescos cu usa “un mukel pa mata un muskita,” segun Levy. Di otro banda, productonan pa limpia cas manera bleach, dioxogen i awa cayente cu habon, ta kita sushi pero no ta pone bacteria cambia den otro formanan cu ta resistí e productonan. “Bacteria ta nos aliado,” segun Levy. “Nos tin cu cera pas cu nan.”

Britániconan Ta Wak Mas Tantu Television

“Casi un cuart di britániconan ta pasa mes tantu tempu ta wak television cu nan ta traha durante un siman normal,” e korant The Independent di Londen ta informá. Segun investigadónan, un británico comun i coriente ta dedicá 25 ora pa siman na wakmentu di television, miéntras cu 21 porciento ta wak television pa mas cu 36 ora. “No ta hóbennan so ta esnan cu ta wak demasiado television, ya cu e cifranan tabata conta pa hende homber, hende muher i hende di edad,” e korant ta bisa. Un famia, cu ta wak television rond di 30 ora pa siman, a bisa cu television ta duna nan e ‘escape necesario for di realidad.’ Sin embargo, bo ta paga un prijs pa wak television tantu asina. Den un estudio di 20 pais, Reino Uní “fácilmente ta na promé lugá riba e lista di wakmentu di television,” segun The Guardian Weekly di Londen. Pero “pa loke ta e tres áreanan crucial pa midi alfabetismo, Gran Bretania ta casi te den bom.”

Educacion Sexual Trempan

Pronto lo cuminsá duna muchanan chikitu na Bangkok, Tailandia, educacion sexual den scol preparatorio (kleuterklas), segun e korant Bangkok Post. Dr. Suwanna Vorakamin dje Departamento di Famia Planeá i Control di Poblacion, ta bisa: “Maestronan i trahadónan den cuido di salú lo ser entrená specialmente pa siña i papia tocante sex den un manera científico,” segun e informe. E dokter ta agregá: “E intencion di introducí educacion sexual for di nivel di scol preparatorio mes no [ta] pa stimulá comportacion sexual cerca mucha for di un edad trempan. . . . E conocimentu cu duna e muchanan na un edad yong lo capacitá nan pa resistí comportacion indeseá i e peligernan di embaraso indeseá ora nan crece bira tiener,” segun e korant.