Bai na kontenido

Bai na kontenido

Un Bista Mas Djacerca di Bo Cabei

Un Bista Mas Djacerca di Bo Cabei

Un Bista Mas Djacerca di Bo Cabei

“DEN tur época i cultura, cabei ta revelá algu di un persona,” un obra di referencia ta remarcá. P’esei, no ta nada straño cu mayoria hende ta masha interesá pa mantené nan cabei salú i atractivo.

Spierta! a haci algun pregunta comun tocante composicion i cuido di cabei na cuater pelukero experenciá. Manera a sali na cla, bo cabei ta mas complicá cu e ta parce.

Crecementu i Caimentu di Cabei

P: Di kico cabei ta consistí?

C: Cabei ta contené keratina, un proteina yen di fibra. Cada drachi di cabei ta sali for di un buracu den cueru cu yama folículo. Bou di cada folículo tin papila, un tehido di cueru cu ta contené un suministro abundante di sanger. Papila ta producí celnan di cabei cu ta crece sali for dje folículo i ta mara huntu bira cabei.

P: Hende en general ta kere cu cabei ta crece mas lihé si bo cort’é. Esaki ta berdad?

C: No. Algun hende ta pensa cu curpa ta nutri cabei, mescos cu e ramanan di un palu ta ser nutrí dor dje stam. Pero una bes e cabei crece sali for di cueru, e ta un substancia morto. P’esei, corta cabei no ta afectá su crecementu.

P: Di con cabei ta bira blancu?

C: E capa paden dje cabei ta contené un pigmento cu ta duna cabei su color. Ora e celnan di pigmento muri, e cabei ta bira blancu; esei ta parti dje proceso di bira bieu. Cabei blancu prematuro lo por ta debí na causanan genético of malesa. Sin embargo, e cuenta di cu cabei ta bira blancu di anochi pa mainta ta un mito. E pigmento ta situá bou dje cueru di cabes. Pues ta tuma tempu pa cabei blancu crece (rond di 1,25 centimeter pa luna) i aparecé riba e cabes.

P: Di con cabei ta cai?

C: Caimentu di cabei ta parti dje ciclo natural di cabei. Segun cálculo, tur hende ta perde como promedio 50 pa 80 cabei tur dia. Pero e fenómeno di cabei cu ta cai permanentemente cerca hende homber ta algu hereditario i ta parce cu e ta ser causá dor di un desbalanse hormonal cu ta hiba na pérdida permanente di cabei. Nan ta yama un pérdida abnormal di cabei alopecia. *

P: Tin hende ta bisa cu cabei ta un refleho di un persona su salú. Boso a yega di ripará esaki?

C: Sí. Bou dje cueru di cabes, sanger ta nutri e cabei. Pues, un cabei salú kisas ta mustra cu tin un bon suministro di sanger nutritivo. Sin embargo, un persona cu ta come malu of ta bebe hopi bebida alcohólico lo por ripará cu su cabei ta bira slap i swak, ya cu su suministro di sanger no por nutri su cabei bon. Cabei cu ta cai of cu ta swak asta por ta un síntoma trempan di malesa of embaraso.

Con pa Mantené Bo Cueru di Cabes i Bo Cabei Salú

P: Describí con un persona mester laba su cabei i cueru di cabes.

C: Experencia a mustra cu mayoria hende cu tin problema cu cueru di cabes secu ta pasobra nan ta laba cabei muchu hopi. Ta claro cu e vet den bo cabei ta trek sushi i casca i por cera e canalnan cu ta hiba n’e folículonan. P’esei, mester laba cabei regularmente. Pero tambe e vetnan natural aki ta protehá bo cueru contra bacteria perhudicial i e ta mantené e humedad necesario. Dor di laba cabei demasiado, bo ta priva bo cueru di cabes dje capa protectivo i bo ta crea problema tal como cueru di cabes secu. Mayoria experto ta recomendá pa laba cabei ora cu bo cueru di cabes of cabei ta sushi. Hende cu cabei vet mester laba nan cabei mas tantu biaha cu esnan cu cabei normal of secu.

Ora bo ta laba bo cabei, duna bo cueru di cabes masashi. Esei ta libr’é di cel morto i ta promové bon circulacion di sanger cu ta alimentá bo cabei. Corda hawa bo cabei bon! Si bo no ta hawa bo man despues cu bo lab’é cu habon, bo cueru lo seca i krak. Asina tambe, si bo no saca e shampu bon, e cueru di cabes por seca i bo ta haña casca.

P: Con por trata cueru di cabes secu?

C: Bebe hopi awa i come cuminda nutritivo. Esaki ta haci bo cueru húmedo i ta nutri e suministro di sanger. Usa un shampu suave i duna bo cueru di cabes masashi regularmente. Algun hende ta usa tambe ‘conditioner’ cu no tin cu hawa saca for di cabei i locion pa haci cueru di cabei húmedo.

Corta i Peña Bo Cabei

P: Kico un persona tin cu tene na mente ora e ta bishitá un pelukero?

C: Si bo kier cambia e estilo di bo cabei, bini cu un potret dje estilo cu bo kier i kisas di e estilo cu bo no kier. Bisa francamente kico bo ta deseá i cuantu tempu bo ta dispuesto pa hinca den cuido di cabei tur dia, ya cu algun model di cabei tin mester di mas atencion cu otro. Tene na mente cu normalmente ta te despues di dos of tres bishita un pelukero ta bin conocé bo cabei i establecé un bon comunicacion cu bo. P’esei, no cambia bo pelukero demasiado lihé!

Loke Bo Cabei Ta Revelá

Cuido i estilo di cabei ta maneranan cu un hende ta expresá su mes. Hende a yega di corta cabei, pega cabei falsu, straight cabei, hinca krul, pinta cabei i cambia nan model di cabei pa cumpli cu moda, creencia religioso i asta cu ideanan social i político. Wak bo cabei bon. Kico e ta revelá tocante bo persona? Cabei salú cu ta cortá i peñá den un model di bon gustu ta un adorno pa esun cu tin e, i otro hende lo admir’é.

[Nota]

^ par. 12 Pa mas informacion, mira e artículo “Alopecia—Bibando den Silencio cu Pérdida di Cabei,” den e edicion di Spierta! na spañó di 22 di april 1991.

[Plachi na página 26]

Come cuminda nutritivo i bebe hopi awa lo por yuda cura un cueru di cabes secu

[Plachi na página 26]

Cabei cu ta bira blancu ta un parti normal dje proceso di bira bieu

[Plachi na página 26]

Laba cabei demasiado por priva bo cueru di cabes di vetnan protectivo