Bai na kontenido

Bai na kontenido

Cherrapunji​—⁠Un dje Lugánan Mas Muhá na Mundu

Cherrapunji​—⁠Un dje Lugánan Mas Muhá na Mundu

Cherrapunji​—⁠Un dje Lugánan Mas Muhá na Mundu

DJE CORESPONSAL DI SPIERTA! NA INDIA

UN DJE lugánan mas muhá na mundu? Pero con esei por ta? Aki na India scarcedad di awa ta hopi comun, i mayoria dia bo no tin ni mester di un paraplú! Ta cua lugá straño nos ta describí? Cherrapunji, un stad na Meghalaya, un estado den nortoost di India na frontera cu Bangladesh. Meghalaya ta asina bunita cu nan a yega di yam’é “e Escocia di Oriente.” Su nomber mes ta nificá “habitacion di nubia.” Pero con bini cu hende pa hopi tempu a considerá Cherrapunji como un dje lugánan mas muhá na mundu? Laga nos haci un biahe breve na e maraviya natural aki cu ta asina intrigante. *

Nos ta cuminsá nos biahe na Shillong, capital dje estado Meghalaya. Nos ta drenta un bus di turista i ta coge cabes pa zuid. Segun cu nos ta pasa cerunan ondulá i sabananan habrí, nos ta mira nos dilanti e nubianan ta warda, i mesora nos ta corda cu e nomber Meghalaya ta na su lugá.

Nos caminda yen di bogt ta subi a lo largu di un kloof hundu i cubrí cu palu. Watervalnan ta basha for di gran haltura, alimentando e riu cu ta pasa dor dje vaye. Ora nos bus ta stop na Mawkdok, nos ta mira nubianan abou ta pasa dor dje ceritunan. Di ripiente nan ta tapa bista di henter un porcion dje paisahe i despues ta hala kita mésun lihé pa bolbe revelá e paisahe. Pa djis un ratu, nos tambe ta lorá den e nubia i ta perdí den un klechi blancu i suave di invisibilidad. Pero, djis despues e nubianan ta bula bai, i solo ta iluminá e bista imponente.

Cherrapunji ta keda na 1.300 meter riba nivel di laman. Ora nos yega n’e pueblo, no tin niun nubia na bista, i niun hende no ta cana cu paraplú. Ta nos so como bishitante ta prepará pa un yobida! Pues ki ora awaceru ta cai?

Regionnan tropical ta haña awaceru pisá ora solo evaporá un cantidad grandi di awa for dje partinan mas cayente di océanonan. Ora e bientunan cargá cu humedad cu ta bini for di océano Indio dal den e baricanan di ceru na zuid di Himalaya i ser forsá pa subi, nan ta descargá den forma di awaceru torencial. E plateau di Meghalaya ta esun cu ta ricibí e mayor parti dje awaceru. Ademas, ta parce cu como cu e área haltu aki ta haña e pleno potencia dje solo tropical den dia, e nubianan di awaceru ta subi i keda zweef riba e plateau te ora cu e aire fria na principio di anochi. Esaki kisas ta splica di con mayor parti dje awaceru ta cai anochi.

Durante juli 1861, Cherrapunji a ricibí 930 centimeter di awa! I 2.646 centimeter di awaceru a cai durante e periodo di 12 luna coriendo for di 1 di augustus 1860 te cu 31 di juli 1861. Awendia, Cherrapunji tin como promedio 180 dia di awaceru pa aña. Awa ta cai mas pisá di juni pa september. Como cu mayor parti di awaceru ta cai anochi, bishitantenan por keiru dushi sin keda papa muhá dor di yobida.

Ta difícil pa kere cu ricibiendo asina hopi awa, tog e region aki lo por experenciá scarcedad di awa. Sin embargo, esei hopi biaha ta e caso durante lunanan di winter. Unda tur e awaceru dje temporada di monsun ta bai? Debí na destruccion extenso di selva djis pafó di Cherrapunji, mayor parti dje awaceru ta basha for dje plateau haltu, yenando e riunan dje yanuranan, cu ta core principalmente drenta Bangladesh. Nan ta considerando proyectonan pa traha dam p’e riunan, i tambe depósito di awa. Pero segun e rey di tribu di Mawsynram, G. S. Malngiang, no tabatin “intentonan serio pa solucioná e problema di awa.”

E bishita na Cherrapunji sigur tabata excitante i educativo. E lugá ei sí tin paisahe impresionante! I tin flornan masha bunita, incluso 300 sorto di orkidia i un especie único di e mata carnívoro bekerplant. Ademas, tin un variedad amplio di animalnan den naturalesa pa admirá i tin cuebanan di kalki pa explorá i barancanan masha grandi pa examiná. E hofinan extenso di apelsina cu tin den e área ta producí fruta yen di djus i tambe ta haci posibel e produccion natural dje delicioso honing di apelsina. Tur esaki ta spera bishitantenan na Meghalaya, e “habitacion di nubia,” i na Cherrapunji, un dje lugánan mas muhá na mundu.

[Nota]

^ par. 3 Ceru Waialeale riba e isla Kauai di Hawai, i e pueblito Mawsynram, mas o ménos 16 kilometer for di Cherrapunji, a yega di registrá un promedio mas haltu di awaceru cu Cherrapunji.

[Mapa na página 14]

(Pa e teksto den su formato kompleto, wak e publikashon)

INDIA

Cherrapunji

[Rekonosementu]

Mountain High Maps® Copyright © 1997 Digital Wisdom, Inc.

[Plachi na página 15]

Watervalnan ta alimentá e riu cu ta pasa dor dje vaye

[Plachi na página 15]

E especie aki di e mata carnívoro “bekerplant” ta ser hañá únicamente den e parti aki di mundu

[Rekonosementu]

Potret sacá dor di Matthew Miller