Bai na kontenido

Bai na kontenido

Un Region Único di Flor

Un Region Único di Flor

Un Region Único di Flor

DJE CORESPONSAL DI SPIERTA! NA SUR ÁFRICA

DESPUES cu el a caba di clasificá un grupo di flor di África, e botánico di siglo 18, Carolus Linnaeus a describí nan lugá di orígen como “e paradijs riba tera, Kaap Goede Hoop, cu e Bondadoso Creador a enrikesé cu Su maraviyanan mas exkisito.”

E asina yamá maraviyanan mas exkisito aki ta ser hañá den un área cu ta cubri e punta zuid di África. Colonisadónan hulandes a yama e vegetacion cu a predominá den e área fijnbosch, cu a nificá “mondi fini.” Como cu “fijn” por nificá “chikitu,” esaki a referí posiblemente na e tamaño chikitu dje blachi i matanan i tambe dje palunan fini cu tabata crece den e área. Cu tempu, e palabra fijnbosch a bira “fynbos.” Blachi di fynbos por ta chikitu i resistente, pero e flornan ta bini na tamaño, color i formanan espectacular.

E region Fynbos ta ubicá den un reino di flora cu ta masha distinto for dje otronan na mundu: e reino di Flora di Kaap. * Aunke e reino aki ta cubri un área relativamente chikitu, e ta e hogar di un variedad increibel di especie di mata—segun un fuente mas cu 8.550—di cua dos tercer parti no ta ser hañá ningun otro caminda na mundu.

Riba Tafelberg so, nan a conta 1.470 especie di mata! E revista New Scientist, ta remarcá cu “esaki ta mas di loke ta ser hañá riba henter e Islanan Británico.” Pero Fynbos a influenciá otro partinan di mundu tambe. Con asina?

Variedad Asombroso

Si pa casualidad bo tin un mata di geranium den bo bentana, tin hopi chens cu bo ta cuidando e desendiente di un nativo di Fynbos. Dje 250 especienan cu ta crece den naturalesa, mas cu dos tercer parti ta ser hañá den e region Fynbos.

Ademas, un tercer parti dje 1.800 flornan cu ta pertenecé na e famia di mata Iridaceae ta crece aki, entre nan mas cu 72 tipo di gladiola cu bo no ta haña ningun otro caminda na mundu. Pa loke ta margarita (chrysanten) i vygies, e punta zuid di África tin 1.646 especie. * Esakinan ta incluí strobloem, cu ta keda cu nan briyo i cu pa años ta ser usá den areglo di flor secu.

Sin embargo, e característica mas remarcabel di Fynbos ta e mata cu ta florea yamá érica of heide. Lo bo no kere, pero dje total di 740 especie di érica cu tin na mundu, Fynbos tin 625!

Mata di Sucu i Para di Sucu

Linnaeus a examiná un grupo di flor di Fynbos cu tabatin un variedad di forma straño. El a yama nan Protea (miembro dje famia di mata Proteaceae), cu ta bini di nomber dje dios griego Proteo. Nan tabata kere cu e dios aki ta cambia den diferente curpa. Na tur, 328 tipo di protea ta bini for dje region Fynbos. Ta ki un emocion pa ta canando den e cerunan di Kaap i di ripiente bo reis riba e protea rey grandi! Su flor mahestuoso tin biaha ta mas grandi cu cara di hende.

Un otro protea comun ta e mata di sucu (suikerbossies). E flornan na e palu aki tin forma di cup, i nan ta contené hopi néctar. E promé colonisadónan tabatin custumber di sagudí e flornan den container pa haña e néctar cu despues nan tabata herebé te ora e bira stropi.

E para di sucu di Kaap—un para cu ta ser hañá solamente den e region Fynbos—tambe gusta e néctar di protea. Cu su pik largu i lenga largu, e para di sucu ta chupa e néctar cu e mata ta producí i a cambio e ta yuda e mata polinisá dor di transportá pollen di un flor pa otro, un servicio di fertilisacion eficiente. Ademas, e para di sucu ta come insecto cu ta ser atraí na e flornan grandi. Pues, tantu e para como e flor tin mester di otro pa sobrebibí.

Otro Relacionnan Crucial

Algun flor di protea ta crece pegá cu suela, scondí bou di otro vegetacion. E holó di ist cu e proteanan aki ta saca ta atraé raton. E ratonnan ta pusha nan cabes den e flor pa bebe e néctar i despues ta bishitá otro protea, i asina ta transferí pollen cu a keda pegá na nan cara. Pues raton di mondi i protea tin un relacion cu ta contribuí na sobrebibencia.

Ta existí un relacion similar entre flor di érica i e honingvogel, un para colorido pechu oraño cu ta ser hañá solamente den e region Fynbos. Como cu e flornan tin forma di tubu doblá, nan ta pas precis pa e pik dje honingvogel. Ora e para hinca su pik pa chupa e néctar, pollen ta pega na su cabes. Durante henter aña matanan di érica yen di flor ta satisfacé e necesidadnan dje honingvogel, i e matanan ta beneficiá dje para su servicio di polinisá. Ta ki un delicia pa cana cantu di un ceru i wak e interaccion asombroso aki!

Tin hopi otro criatura bibiente cu ta vital pa Fynbos. Por ehempel, un barbulètè cu yama ‘beyesa di Tafelberg,’ ta e polinisadó exclusivo di 15 especie di flor corá. Un dje flornan aki ta e famoso disa, cu ta dorna Tafelberg.

Tambe tin cierto blindmuis cu ta come batata di matanan cu ta pertenecé na e famia di mata di orkidia, leli i íris. E blindmuis di Kaap ta hiba pidanan di batata na su neshi i ta warda nan. Tin parti ta cai na caminda of ta keda den e neshi sin cu e ta come nan, i hopi bes esakinan ta saca rais i crece.

Cientos di mata di Fynbos ta producí pidanan moli yen di zeta pegá na nan simia i e pidanan aki ta saca un holó cu vruminga no por resistí. E vruminganan ta gara e pidanan aki i ta lastra e simianan hiba bou di tera. Despues di esei, e vruminganan ta come e pidanan moli pero no e simia duru. Asina e simianan derá i protehá contra para i raton, por spruit despues.

Anto tambe tin muskita cu tin un cos manera un pipa largu ta sali for di nan boca. E muskitanan aki ta polinisadó perfecto di matanan di Fynbos cu tin flornan largu manera pipa. Tin un tipo di muskita cu tin un pipa largu di casi 7 centimeter. Sí, Fynbos ta dependé di vários relacion entre mata i bestia pa sobrebibí!

Un Relacion Precario

“Ta jammer cu net Hende, cu a ser poné na encargo di Creacion, den hopi caso ta responsabel p’e destruccion di cierto áreanan natural,” segun e defensor di medio ambiente T.F.J. van Rensburg den su buki An Introduction to Fynbos. Sí, gran destruccion a tuma lugá den un tempu relativamente corticu, manera dr. Piet van Wyk ta splica: “Den e 300 aña i picu desde colonisacion, e veld di fynbos cu ta na partinan abou a ser rosá i transformá di tal grado dor di hende, cu a keda solamente 31 porciento dje . . . vegetacion original di fynbos. Trintinuebe especie di fynbos ya caba a ser exterminá, miéntras cu e státus di un 1.033 especie a cambia for di menasá pa masha scars mes.”

E accionnan di hende ta menasá tambe e relacionnan crucial cu ta existí entre bestia i mata di Fynbos. E buki Table Mountain—A Natural Wonder ta comentá: “Ecólogonan a djis cuminsá comprendé e relacionnan complicá cu ta existí den fynbos entre bestia i mata. Si exterminá un mata, esei ta nificá cu su polinisadó (raton, barbulètè of tòr) tambe ta ser exterminá?” I kico dje paranan di Fynbos? Segun e biólogo surafricano C. J. Skead, e sobrebibencia di para di sucu ta na peliger debí na nan “asociacion estrecho cu especie di matanan Protea.”

Informenan alarmante asina tocante e region Fynbos ta motibu di preocupacion. Asina mes, pa hende manera Linnaeus, cu ta kere den “e Bondadoso Creador,” tin tambe motibu pa speransa. Pasobra nos por tin sigur cu tera lo bona i florea manera nunca promé ora Jehova Dios cumpli cu su promesa di ‘haci tur cos nobo.’—Revelacion 21:5.

[Nota]

^ par. 5 Tera ta partí den seis reino di flora. Geógrafonan di mata ta distinguí e reinonan aki na nan especienan di mata distintivo. E área rond di Sur África su Kaap ta forma un dje seis reinonan aki.

^ par. 9 Margarita ta pertenecé na e famia di mata Asteraceae, i vygies ta e nomber local pa e famia di mata Mesembryanthemum.

[Mapanan na página 16]

(Pa e teksto den su formato kompleto, wak e publikashon)

Region Fynbos (mustrá na berde)

Tafelberg

[Rekonosementu]

Mountain High Maps® Copyright © 1997 Digital Wisdom, Inc.

[Plachi na página 16]

E dama pintá, un dje 72 tiponan di gladiola cu no ta ser hañá ningun otro caminda na mundu

[Rekonosementu]

Una Coetzee (www.agulhasfynbos.co.za) ▸

[Plachi na página 16]

Tin protea cu ta mas grandi cu cara di hende

[Rekonosementu]

Nigel Dennis

[Plachi na página 16, 17]

Riba Tafelberg so, nan a registrá 1.470 especie di mata

[Plachi na página 16, 17]

Strawberry strobloem

[Rekonosementu]

Nigel Dennis

[Plachi na página 17]

Un dje hopi tiponan di margarita hañá den Fynbos

[Rekonosementu]

Kirstenbosch, Kaapstad

[Plachi na página 17]

E ‘beyesa di Tafelberg’ ta e barbulètè polinisadó exclusivo di 15 tipo di flor corá

[Rekonosementu]

Colin Paterson-Jones

[Plachi na página 17]

Protea cusinchi di feneta

[Rekonosementu]

National Parks Board of South Africa

[Plachi na página 18]

Tin un relacion único entre flor di érica i e honingvogel

[Rekonosementu]

Colin Paterson-Jones

[Plachi na página 18]

Entre protea i e para di sucu di Kaap tin un amistad special

[Rekonosementu]

Kirstenbosch, Kaapstad

[Plachi na página 18]

Un Watsonia

[Rekonosementu]

Kirstenbosch, Kaapstad

[Plachi na página 18]

National Parks Board of South Africa