Bai na kontenido

Bai na kontenido

“Ciruhano” Cu Tin un Zoya i un Apetit

“Ciruhano” Cu Tin un Zoya i un Apetit

“Ciruhano” Cu Tin un Zoya i un Apetit

Maske con repugnante e idea aki por ta pa algun hende, tin un “ciruhano” capas i higiénico ta haciendo su reaparicion, esta, e humilde bichi di muskita. Un informe den The Journal of the American Medical Association (JAMA) ta declará cu dokternan na Reino Uní a haci un test riba 12 pashent cu herida na pia. Seis a ricibí e tratamentu di custumber cu hydrogel, i riba herida di e seis otronan nan a pone bichi. *

JAMA ta bisa: “Despues di 3 dia so, tur e seis pashentnan cu a haña e terapia di bichi tabatin heridanan limpi.” Di esnan cu a ricibí e tratamentu di custumber, “dos so tabatin herida limpi despues di un luna di tratamentu; e otro cuaternan tabatin mester di mas atencion médico.” E revista médico británico The Lancet, ta bisa cu “compará cu e terapianan di custumber” e terapia di bichi “por reducí e largura di tratamentu drásticamente” i e ta “costa un tiki mas cu mitar dje prijs di hydrogel.”

Segun JAMA, ora di aplicá e terapia di bichi—por ehempel, den un herida cu e carni a muri—e dokternan ta hinca larva hóben i sterilisá den e herida. (Claro cu dokternan ta usa solamente e especienan di larva cu no ta atacá tehidonan sano.) Despues ta tapa e herida cu un net fini di nylon i gasa pa absorbá e awa dje tehido morto. Ora e bichinan ta yen, ta kita nan i tira nan afó i pone otro te ora e herida keda limpi-limpi. Despues di esei, circulacion di sanger n’e tehido cu a keda salú, ta promové crecementu di carni nobo.

E ciruhano di bena, Michael Walker, a bisa: “Nunca nos no a haña un pashent cu a rechasá e bichinan. Ta e staf médico ta esun cu ta haña asco dje tratamentu i no e pashentnan.” Fuera di Reino Uní, Merca i Cánada tambe ta usa terapia di larva den algun centro médico. De facto, segun e revista The Lancet, un ciruhano a bisa: “Na Merca tin hopi mas pashent cu ta pidi p’e terapia di bichi cu tin hende profesional cu ta dispuesto pa aplik’é.”

Ta pa casualidad nan a descubrí e terapia di bichi di muskita. Segun e revista Science World: “Dokternan den camponan di bataya a ripará cu e heridanan di soldánan cu a yena cu bichi a parce di cura mihó cu esnan cu no tabatin bichi. Djis despues e terapia di bichi a bini na existencia.” I actualmente nan ta us’é den cientos di hospital na Merca i Europa.

[Nota]

^ par. 2 E práctica aki no ta mescos cu esun den cua ta usa bichi chupadó di sanger pa saca sanger. Mira E Toren di Vigilancia na spañó di 15 di juni 1982, página 31.

[Plachi na página 22]

Un cantidad di bichi riba un dede (tamaño real)

[Rekonosementu]

Plachi copyright SMTL, http://www.smtl.co.uk/

[Plachi na página 22]

Promé

Despues

[Rekonosementu]

Potret di R. Sherman, Universidad di California, Irvine