Bai na kontenido

Bai na kontenido

“Por Ta e Biaha Aki Lo E Cambia”

“Por Ta e Biaha Aki Lo E Cambia”

“Por Ta e Biaha Aki Lo E Cambia”

ROXANA * ta un muher atractivo i alegre, mama di cuater yu i casá cu un ciruhano masha respetá di Sur América. Segun Roxana: “Mi esposo ta trata hende muher manera un cabayero, i ta popular cerca hende homber.” Pero Roxana su casá tin un otro cara, unu cu ni nan amigunan mas pegá no ta mira. “Na cas e ta un monster. E ta masha yalurs.”

Segun cu Roxana ta sigui conta, su cara ta mustra cla-cla cu e ta angustiá. “Despues cu nos tabatin apénas algun siman casá e problema a cuminsá. Mi rumannan i mi mama a bishitá nos, i mi a pasa un ratu agradabel ta papia i hari cu nan. Pero despues cu nan a bai, mi esposo a benta mi den sofá di un manera masha violento, cu un rabia descontrolá. Mi no por a kere loke tabata pasando.”

Ta tristu pa bisa cu esei tabata djis e comienso di e experencia penoso di Roxana; atrabes di añanan el a ser maltratá bes tras bes. E maltrato ta parce di sigui un ciclo predicibel. E casá di Roxana ta golpi’é, despues e ta pidi masha pordon i ta primintí cu nunca mas lo e bolbe dal e. Su conducta ta mehorá, por lo ménos pa un tempu. Despues e pesadia ta bolbe cuminsá. “Mi ta sigui pensa cu por ta e biaha aki lo e cambia,” Roxana ta bisa. “Asta ora mi hui bai for di cas, despues mi ta bolbe bek cerca dje.”

Roxana tin miedu cu un dia su casá su violencia lo sali fo’i man. “El a menasá di mata mi, mata e yunan i mata su mes,” Roxana ta bisa. “Un biaha el a pone skèr na mi garganta. Un otro dia el a menasá mi cu un scopet, mik riba mi orea, i a hala e gai! Pa mi di bon no tabatin bala aden, pero casi mi a muri di sustu.”

Hopi Ta Keda Ketu

Manera Roxana, tin miyones di hende muher rond mundu ta sufri na man di homber violento. * Hopi di nan ta keda ketu en cuantu nan experencia traumático. Nan ta razoná cu denunciá e asuntu lo ta inútil. Al fin i al cabo, hopi esposo cu ta maltratá nan casá a yega di nenga tal acusacion bisando simplemente: “Mi esposa ta hopi emocional” of: “E ta gusta exagerá.”

Ta tristu cu hopi hende muher ta biba den angustia constante di ser atacá net den e lugá caminda nan mester sinti nan mes mas sigur: nan propio cas. Lamentablemente hopi bes hende ta mustra simpatia pa esun culpabel en bes di pa e víctima. Sí, tin hende no por kere cu un homber cu ta parce di ta un ciudadano onorabel ta golpia su casá. Considerá loke a pasa cu un señora cu yama Anita despues cu el a revelá francamente cu su esposo masha respetá tabata maltrat’é. “Un di nos conocínan a bisa mi: ‘Con bo por acusá un bon homber asina?’ Un otro conocí a bisa cu ta ami di un of otro manera mester tabata provok’é! Asta despues cu loke mi esposo tabata haci a sali na cla, algun di mi amigunan a cuminsá evitá mi. Nan a haña cu mi mester a soportá e situacion pasobra ‘ta asina hende homber ta.’”

Manera Anita su experencia ta mustra, pa hopi hende ta difícil pa nan comprendé e realidad duru di maltrato di casá. Kico ta pone un homber trata e muher kende e ta bisa cu e ta stima, asina cruel? Con por yuda e víctimanan di violencia?

[Nota]

^ par. 2 A cambia e nombernan den e seri aki.

^ par. 7 Nos ta reconocé cu hopi hende homber tambe ta víctima di violencia. Pero estudionan ta indicá cu hende muher ta core mas riesgo di keda gravemente heridá. P’esei e artículonan aki ta trata maltrato den cua hende muher ta víctima.

[Kuadro/Plachi na página 4]

Un Nificacion Mas Amplio di Violencia Doméstico

Segun e Declaracion di Nacionnan Uní Riba Eliminacion di Violencia Contra Hende Muher, e término “violencia contra hende muher” por referí na “cualkier acto di violencia contra hende muher cu ta, of probablemente lo resultá den daño of sufrimentu físico, sexual of mental. Esaki ta incluí menasá hende muher cu actonan asina, fors’é pa haci algu of priv’é di su libertad di un manera arbitrario, sea cu e ta sosodé den público of den bida privá.” E violencia aki ta incluí entre otro cosnan, “violencia físico, sexual i sicológico cu ta tuma lugá den famia i den comunidad en general, incluso golpiamentu, abusu sexual di mucha muher, violencia relacioná cu bruidsprijs, violacion den matrimonio, mutilacion di partinan genital femenino i otro prácticanan di tradicion cu ta haci daño na hende muher.”