Bai na kontenido

Bai na kontenido

Artrítis​—⁠Un Malesa Debilitante

Artrítis​—⁠Un Malesa Debilitante

Artrítis​—⁠Un Malesa Debilitante

“BO NO POR IMAGINÁ CUANTU DOLOR E TA HACI SINO TA TE ORA BO MES EXPERENCI’É. AMI A PENSA CU TA SI MI MURI SO LO MI A HAÑA ALIVIO.”—SETSUKO, HAPON.

“COMO CU MI TIN E MALESA AKI FOR DI MI 16 AÑA, MI TA SINTI CU EL A HORTA MI DI MI HUBENTUD.”—DARREN, GRAN BRETANIA.

“MI A PERDE DOS AÑA DI MI BIDA PASOBRA MI NO POR A LANTA FOR DI CAMA.”—KATIA, ITALIA.

“UNA BES CU MI A CUMINSÁ SINTI DOLOR DEN TUR MI SKARNIRNAN [DJOINTNAN DI WESU], HENTER MI BIDA TABATA PURU DOLOR.”—JOYCE, SUR ÁFRICA.

ASINA víctimanan dje malesa conocí como artrítis ta lamentá. Tur aña artrítis ta pone miyones di hende bai dokter en busca di alivio. Nan kier alivio dje dolor, inmobilidad i desfiguracion cu e ta causa.

Na Merca so artrítis ta afectá mas cu 42 miyon hende, i ta haci 1 di cada 6 hende cu tiné inválido. De echo, artrítis ta e causa principal di desabilidad den e pais ei. E Centro Mericano pa Combatí i Prevení Enfermedad ta bisa cu e impacto económico dje malesa aki ta “mas o ménos igual cu un recesion moderá,” ya cu e ta costa mericanonan mas cu 64 mil miyon dollar pa aña na gastu médico i productividad cu a bai perdí. Segun Organisacion Mundial di Salú, encuestanan efectuá na paisnan den desaroyo manera Brazil, Chile, China, Filipínas, India, Indonesia, Malasia, México, Pakistan i Tailandia, a mustra cu e carga di artrítis i otro malesanan di reumatismo den e paisnan ei ta casi “igual cu esun dje mundu industrialisá.”

No ta berdad cu ta hende bieu so ta haña artrítis. Sí ta asina cu segun cu hende su edad ta subi e ta afectá nan mas gravemente. Pero un dje formanan mas comun, esta artrítis reumático, por lo general ta afectá hende entre 25 pa 50 aña. Na Merca, casi 3 di cada 5 hende cu artrítis ta mas yong cu 65 aña. Na Gran Bretania tambe, di e 8 miyon hendenan cu ta sufri di artrítis, 1,2 miyon ta bou di 45 aña. Mas cu 14.500 ta mucha.

Tur aña, e cantidad di hende cu artrítis ta aumentá rápidamente. Na Cánada, nan ta calculá cu den e próximo dies añanan e cantidad di hende cu artrítis lo subi cu un miyon. Aunke na Europa tin mas caso di artrítis cu na África i Asia, e porcentahe ta aumentando den e dos continentenan ei tambe. E gran aumento di malesa di artrítis a pone Organisacion Mundial di Salú decretá añanan 2000 pa 2010 como e Década di Wesu i Djoint. Durante e periodo aki, dokternan i profesionalnan di cuido di salú rond mundu lo colaborá den un intento pa mehorá e calidad di bida di esnan cu ta sufri di malesanan cu ta afectá e músculonan i skelet, manera artrítis.

Kico hende sa dje malesa doloroso aki? Ken ta core riesgo di hañ’é? Con esnan cu ta sufri di artrítis por trata cu su efectonan debilitante? Lo bini un cura p’e den futuro? E artículonan cu ta sigui lo considerá e puntonan aki.

[Rekonosementu pa Potrèt na página 3]

X ray: Usá cu e permit bondadoso di Arthritis Research Campaign, Reino Uní (www.arc.org.uk)