Bai na kontenido

Bai na kontenido

“Mare Mi Por Tin un Fe Cu No Ta Cobardiá”!

“Mare Mi Por Tin un Fe Cu No Ta Cobardiá”!

Historia di Bida

“Mare Mi Por Tin un Fe Cu No Ta Cobardiá”!

SEGUN E RELATO DI HERBERT MÜLLER

Un par di luna despues cu e ehército di Hitler a invadí Hulanda, a prohibí e actividad di Testigonan di Jehova. No a dura mashá cu mi nomber a aparecé riba e lista di Nazi di personanan mas buscá, i nan tabata yag riba mi manera animal.

UN DIA mi tabata asina cansá di sconde i core cu mi a bisa mi casá cu kisas lo ta asta un alivio si e ehército capturá mi. E ora ei, mi a corda palabranan di un cantica: “Mare mi por tin un fe cu no ta cobardiá, maske e ta bou di preshon di tur enemigu.” * Refleccion riba e cantica ei a renobá mi fortalesa i a pone mi corda riba mi mayornan na Alemania i e dia cu mi amigunan a canta e cantica ei pa yama mi ayó. Mi tin mag di compartí algun dje recuerdonan aki cu bo?

Ehempel di Mi Mayornan

Tempu cu mi a nace na 1913 den e pueblo Copitz na Alemania, mi mayornan tabata miembro di Iglesia Evangélico. * Shete aña despues, na 1920, mi tata a bandoná e iglesia. Dia 6 di april, el a pidi pa un Kirchenaustrittsbescheinigung (Declaracion pa Kita Nomber for di Iglesia). E funcionario di registro civil dje pueblo a yen’é. Sin embargo, un siman despues tata a bai bek n’e oficina pa splica cu e declaracion no a mencioná nomber di su yu muher. E funcionario a yena un di dos documento cu ta bisa cu e kitamentu di nomber for di iglesia ta conta pa Martha Margaretha Müller tambe. E tempu ei, mi ruman muher Margaretha tabatin un aña i mei. Ora ta trata di sirbi Jehova, tata no tabata satisfecho cu medidanan incompleto!

E mésun aña ei, mi mayornan a ser bautisá dor di e Studiantenan di Bijbel, manera Testigonan di Jehova tabata conocí e tempu ei. Tata su manera di cria nos tabata streng, pero su lealtad na Jehova a hacié mas fácil pa nos aceptá su guia. Lealtad a motivá mi mayornan pa haci cambio tambe. Por ehempel, tabatin tempu cu nos no tabatin mag di hunga pafó riba diadomingo. Sin embargo, un diadomingo na 1925, mi mayornan a bisa nos cu nos ta bai sali keiru. Nos a bai cu algun co’i come i bebe, i nos a pasa dushi—esta un cambio for di ta cerá den cas henter dia! Tata a bisa cu n’e congreso recien el a siña algun punto nobo cu a cambia su punto di bista di actividadnan di diadomingo. Tabatin otro biahanan tambe cu el a mustra e mésun disponibilidad pa ahustá.

Maske e salú di mi mayornan no tabata bon, nan no a keda sin haci e trabou di predicá. Por ehempel, pa distribuí e tratado Un Denuncia Contra Eclesiásticonan, nos a subi trein un anochi huntu cu e resto dje congregacion i a biaha bai e pueblo Regensburg, un 300 kilometer for di Dresden. E siguiente dia nos a parti tratado den henter e pueblo, i ora nos a caba nos a bai bek cu trein. Pa ora cu nos a yega cas atrobe, casi 24 ora a pasa.

Bandonando Cas

Mi asociacion cu e Jugendgruppe (Grupo di Hóbennan) den nos congregacion tambe a yuda mi progresá spiritualmente. Tur siman, hóbennan di mas cu 14 aña tabata reuní cu algun ruman homber di mas edad dje congregacion. Nos tabata hunga weganan i toca instrumentonan musical, studia Bijbel i papia di creacion i ciencia. Sin embargo, na 1932 ora mi tabatin 19 aña, mi asociacion cu e grupo a terminá.

Na april di e aña ei, Tata a ricibí un carta for oficina di Sociedad Watch Tower na Magdeburg. Sociedad tabata busca un persona cu por a stuur i cu kier a traha pionero. Mi tabata sa cu e deseo di mi mayornan tabata pa mi traha pionero, pero mi a sinti cu mi no por a trah’é. Ya cu mi mayornan tabata pober, na edad di 14 aña mi a cuminsá drecha baiskel, mashin di cose i tambe mashin di tik i otro ekipo di oficina. Con mi por a bandoná mi famia? Nan tabatin mester di mi apoyo. Ademas, mi no tabata ni bautisá ainda. Tata a sinta huntu cu mi i a haci mi algun pregunta pa mira si mi a comprendé kico bautismo a encerá. Ora mi contestanan a convenc’é cu mi progreso spiritual ta suficiente pa mi bautisá, el a bisa: “Bo mester ofrecé bo mes pa e asignacion aki.” Mi a hacié.

Un siman despues mi a haña invitacion pa presentá na Magdeburg. Ora mi a bisa mi amigunan dje Grupo di Hóbennan, nan kier a tuma despedida di mi cu un cantica alegre. E cantica cu mi a scoge a sorprendé nan pasobra nan a hañ’é un cantica hopi serio. Tog, algun di nan a bula coge nan violin, mandolin i guitara i nan tur a canta: “Mare mi por tin un fe cu no ta cobardiá, maske e ta bou di preshon di tur enemigu; cu lo no tembla dilanti niun ai terenal.” E dia ei, mi no a realisá cuantu bes e palabranan ei lo a fortalec’é mi den e añanan binidero.

Un Comienso Turbulento

Despues cu e rumannan na Magdeburg a test mi capacidad como shofer, nan a confia mi huntu cu cuater otro pionero cu un auto, i nos a bai den direccion di Schneifel, un region cerca di Bélgica. Djis despues nos a comprendé cu nos auto tabata un necesidad. Nos presencia a molestiá Iglesia Católico den e region ei, i hopi bes e habitantenan dje pueblo, instigá dor di pastor, tabata para cla pa core cu nos. Hopi bes, e auto a yuda nos hui for di nan chapi i forki pa coge yerba, net na tempu.

Despues di Memorial na 1933, e superintendente regional, Paul Grossmann, a bisa nos cu nan a prohibí e trabou di Sociedad na Alemania. Djis despues di esei, e oficina di sucursal a pidi mi pa bini Magdeburg cu e auto, coge literatura einan, i transportá nan pa estado Saxony cu ta keda un 100 kilometer for di Magdeburg. Sin embargo, pa ora cu mi a yega Magdeburg ya caba Gestapo (polis secreto di nazi) a cera e oficina di Sociedad. Mi a laga e auto cerca un ruman homber na Leipzig i a bolbe bai cas—pero no pa hopi tempu.

E oficina di Sociedad na Suisa a invitá mi pa cuminsá traha pionero na Hulanda. Mi a planea pa bai denter di un of dos siman. Sin embargo, Tata a consehá mi pa bai mesora. Mi a tuma su conseho i denter di un par di ora mi a bandoná cas. E siguiente dia polis a bin pa arestá mi na cas di mi tata bou di acusacion di a desertá. Nan tabata demasiado lat.

E Comienso na Hulanda

Dia 15 di augustus 1933, mi a yega n’e cas di pionero na Heemstede, un pueblo 25 kilometer for di Amsterdam. E siguiente dia mi a sali bai predicá sin sa niun palabra na hulandes. Ekipá cu mi karchi di testimonio cu un sermon imprimí riba dje, mi a cuminsá. Ki animá mi a keda ora un muher católico a aceptá e buki Reconciliacion! E mésun dia ei mi a laga 27 foyeto chikitu tambe. Na fin dje promé dia ei, mi a sinti un goso cu mi por predicá liber atrobe.

Den e dianan ei, pioneronan no tabatin otro fuente di entrada fuera di e contribucionnan cu nan a ricibí ora nan a laga literatura. A usa e cen ei pa cumpra cuminda i otro cosnan necesario. Si na fin di luna a sobra un tiki cen, tabata partié entre e pioneronan pa cubri gastunan personal. Nos tabatin poco cos material, pero Jehova a percurá asina bon pa nos cu na 1934, mi por a asistí na un congreso na Suisa.

Un Compañera Fiel

Na congreso mi a mira Erika Finke di 18 aña di edad. Mi tabata conoc’é for di tempu cu mi tabata biba na cas. E tabata amiga di mi ruman muher Margaretha, i semper Erika su posicion firme p’e berdad a impresioná mi. No muchu tempu despues di su bautismo na 1932, un persona a bisa Gestapo cu Erika a nenga di bisa “Heil Hitler!” Gestapo a bai busk’é i a puntr’é di con el a nenga di hacié. Erika a lesa Echonan 17:3 p’e funcionario na warda di polis i a splica cu Dios a nombra un homber so como Salbador, esta, Jesucristo. “Tin otro hende cu ta kere mescos cu bo?” e funcionario a exigí pa sa. Erika a nenga di mencioná nomber. Ora e agente policial a menasá di deten’é, Erika a bis’é cu e ta preferá di muri cu mencioná nomber. El a keda wak Erika i a grita: “Bai for djaki. Bai cas. Heil Hitler!”

Despues di congreso mi a bolbe Hulanda miéntras cu Erika a keda Suisa. Pero nos tur dos a sinti cu nos amistad a crece. Miéntras cu Erika tabata na Suisa ainda, el a tende cu Gestapo tabata busk’é aya na cas. El a dicidí di keda Suisa i traha pionero einan. Un par di luna despues, Sociedad a pidié p’e bai Spaña. El a traha pionero na Madrid, despues na Bilbao, i mas despues na San Sebastián caminda persecucion instigá dor di clero a pone cu e i su partner den e trabou di pionero a cai cerá. Na 1935 nan a haña ordu pa bandoná Spaña. Erika a bini Hulanda i e aña ei mes nos a casa.

Nubianan di Guera na Horizonte

Despues cu nos a casa, nos a traha pionero na Heemstede, i despues nos a muda bai e stad Rotterdam. Nos yu homber Wolfgang a nace einan na 1937. Un aña despues nos a muda bai e stad Groningen, den nort di Hulanda, unda nos a compartí un cas cu e pioneronan aleman, Ferdinand i Helga Holtorf i nan yu muher. Na juli 1938, Sociedad a bisa nos cu gobiernu hulandes a saca un amonestacion cu ta mustra cu no ta permití mas pa Testigonan di nacionalidad aleman predicá. Rond di e mésun tempu ei, mi a ser nombrá como sirbidó di zona (superintendente di circuito), i nos famia a bai biba den Lichtdrager (Cargadó di Lus), e boto di Sociedad cu a sirbi como hogar pa pioneronan cu a predicá den e parti nort di Hulanda. Mayoria di tempu mi tabata for di mi famia, moviendo riba baiskel di un congregacion pa otro pa animá e rumannan pa sigui predicá. I esei mes e rumannan a sigui haci. Algun asta a aumentá nan actividad. Wim Kettelarij tabata un bon ehempel.

Ora mi a topa Wim, e tabata un yoncuman cu a reconocé e berdad pero cu tabata masha ocupá como trahadó na un hacienda. Mi a conseh’é: “Si bo kier tin tempu pa sirbi Jehova, bo mester busca un otro trabou.” El a hacié. Despues ora mi a top’é atrobe, mi a anim’é pa traha pionero. “Pero mi tin cu traha pa mi come,” el a contestá. Mi a trankilis’é: “Lo bo come, Jehova lo percurá pa bo.” Wim a cuminsá traha pionero. Despues, asta durante Segunda Guera Mundial, el a sirbi como superintendente biahero. Awe, den su 80 i picu aña, ainda Wim ta un Testigo celoso. Jehova en berdad a percurá p’e.

Bou di Prohibicion i Buscá

Na mei 1940, rond di un aña despues cu nos di dos yu, Reina a nace, ehército hulandes a entregá i e nazinan a ocupá Hulanda. Na juli Gestapo a tuma posicion dje oficina i imprenta di Sociedad. E siguiente aña tabatin un ola di aresto di Testigonan, i nan a capturá mi. Dor cu mi tabata un Testigo i un aleman cu edad pa bai den servicio militar, no tabata difícil pa imaginá kico Gestapo lo kier a haci cu mi. Mi a purba resigná mi n’e idea cu lo mi no mira mi famia nunca mas.

Anto na mei 1941, Gestapo a laga mi sali for di prizon i a duna mi ordu pa bai raportá pa servicio militar. Mi no por a kere. E mésun dia ei mi a cuminsá haci e trabou den secreto, i e mésun luna mi tabata den e trabou di circuito bek. Gestapo a pone mi riba lista dje personanan cu mas nan tabata busca.

Con Mi Famia A Trata cu e Asuntu

Mi casá i yunan a muda bai e pueblito Vorden den e parti oost dje pais. Sin embargo, pa minimisá e riesgo pa nan, mi a limitá mi bishitanan na cas drásticamente. (Mateo 10:16) Pa motibunan di siguridad, e rumannan no tabata usa mi berdadero nomber, nan a usa mi nomber falsu Duitse Jan. Asta mi yu homber di cuater aña, Wolfgang, no tabatin mag di papia di “Tata” sino di solamente “Ome Jan”. Emocionalmente, esaki tabata algu difícil p’e.

Miéntras cu ami tabata na careda, Erika a cuida e muchanan i a sigui predicá. Ora Reina tabatin dos aña, Erika a pon’é den baki riba baiskel i bai predicá cuné den e cunucunan. Aunke tabata difícil pa haña cuminda, nunca no a sosodé cu Erika no tabatin nada-nada p’e famia come. (Mateo 6:33) Un cunukero católico, kende su mashin di cose mi a yega di drecha, tabata dun’é batata. Tambe e tabata hiba mi mensahenan pa Erika. Un biaha, Erika a paga un florin pa un artículo den botica. Dor cu e doño tabata sa cu Erika tabata biba scondí i cu e no por a haña karchi di cuminda, el a dun’é e artículo i tambe dos florin. E expresionnan di bondad ei a yud’é sobrebibí.—Hebreonan 13:5.

Trahando Lado a Lado cu Rumannan Cu Tin Curashi

Miéntras tantu, mi a sigui bishitá e congregacionnan—aunke mi tabata tuma contacto cu solamente e rumannan homber responsabel p’e congregacionnan. Dor cu Gestapo tabata constant mi tras, nunca mi no por a keda mas cu un par di ora na un lugá. Mayoria ruman homber i muher no tabatin mag di topa cu mi. Nan tabata conocé solamente e Testigonan cu a pertenecé na nan grupo chikitu di studio di Bijbel. Como resultado, ta te despues di Segunda Guera Mundial dos ruman muher carnal cu tabata biba den diferente parti dje mésun stad a haña sa cu nan tur dos a bira Testigo durante guera.

Un otro tarea cu mi tabatin ta di haña lugá di sconde literatura di Sociedad. Tambe nos a sconde papel, mashin di stencil i di tik pa traha copia di E Toren di Vigilancia den caso cu esei lo tabata necesario. Tin bes, nos tabatin cu muda bukinan cu Sociedad a imprimí di un lugá di sconde pa otro. Mi ta corda un biaha cu nos mester a transportá 30 caha yen di literatura i purba pa no hala atencion di hende—un tarea cu ta haci bo nervioso!

Ademas, nos a organisá transporte di cuminda for di haciendanan den oost di Hulanda pa e stadnan na west, aunke esaki tabata prohibí. Nos tabata pone cuminda riba un garoshi cu un cabai ta hala i coge rumbo pa west. Ora nos a yega na un riu, nos no por a usa niun dje brugnan pasobra tur tabatin vigilancia di soldá. En bes di esei, nos tabata pone e carga den boto chikitu, transportá e cuminda over dje riu, i despues bolbe pone e carga den un otro garoshi. Ora nos yega e stad caminda nos mester bai, nos tabata warda te ora bira scur, bisti e patanan di cabai mea i ketu-ketu nos tabata bai n’e depósito secreto di cuminda dje congregacion. Di einan, a distribuí e cuminda pa rumannan den necesidad.

Si ehército aleman mester a descubrí un depósito di cuminda asina, esei lo por a costa bida di hende. Tog, diferente ruman a ofrecé nan mes boluntario pa duna un man. Por ehempel, famia Bloemink den e stad Amersfoort, a laga usa nan sala como depósito di cuminda, aunke nan cas tabata djis algun blok for di un barak di ehército aleman! Testigonan cu curashi manera esakinan a risca nan bida pa nan rumannan.

Jehova a yuda ami cu mi casá keda fiel durante tur e añanan di prohibicion. Na mei 1945, ehército aleman a ser vencí, i finalmente mi bida na careda a yega na un fin. Sociedad a pidi mi pa sigui sirbi como superintendente biahero te ora tabatin otro ruman disponibel. Na 1947, Bertus van der Bijl a tuma mi trabou over. * P’e tempu ei, nos di tres yu a nace, i nos a establecé nos mes den e parti oost dje pais.

Tristesa i Goso

Despues di guera, mi a haña sa cu rond di un aña despues cu mi a bandoná cas pa bai Hulanda, nan a encarcelá Tata. Nan a lagu’é sali dos bes pa motibu di problema cu salú, pero tur dos biaha nan a bolbe encarcel’é. Na februari 1938, nan a mand’é campo di concentracion na Buchenwald i despues na Dachau. Einan, mi tata a muri dia 14 di mei 1942. El a keda firme i leal te na fin.

Nan a manda Mama tambe n’e campo di Dachau. El a keda einan te ora el a haña su libertad na 1945. Ya cu e ehempel firme di mi dos mayornan a contribuí mashá n’e bendicionnan spiritual cu mi a disfrutá di dje, pa mi tabata un privilegio cu Mama a bin biba cerca nos na 1954. Mi ruman muher Margaretha—kende tabata traha pionero den Oost Alemania Comunista for di 1945—a bini huntu cuné. Maske mama tabata malu i no por a papia hulandes, el a sigui participá den sirbishi di veld te cu el a terminá su carera terenal fielmente na october 1957.

E congreso di 1955 na Nuremberg, Alemania, a resultá di ta special. Despues cu nos a yega einan, e rumannan di Dresden a bisa Erika cu su mama tambe ta na e congreso. Ya cu e tempu ei Dresden tabata bou di gobernacion di Oost Alemania, Erika tabatin 21 aña sin mira su mama. A organisá un encuentro i mama i yu muher a brasa otro. Ki un reencuentro gososo esei tabata!

Cu tempu nos famia a crece te cu ocho yu. Lamentablemente, nos a perde un di nos yu hombernan den un accidente di auto. Sin embargo, mirando tur nos sobrá yunan sirbi Jehova ta un fuente di goso profundo. Nos ta contentu cu nos yu homber Wolfgang i su casá ta den e trabou di circuito i cu nan yu homber tambe ta sirbi como superintendente di circuito.

Mi ta gradicidu cu mi a mira e progreso dje trabou di Jehova na Hulanda. Ora mi a cuminsá traha pionero aki na 1933, tabatin mas o ménos shen Testigo. Awe tin mas cu 30.000. Aunke nos fortalesa físico ta menguando, ainda ami cu Erika ta decididu pa biba na armonia cu e palabranan di e cantica di e tempu ayá: “Mare mi por tin un fe cu no ta cobardiá.”

[Nota]

^ par. 5 Cantica 194.—Canticanan pa Alabá Jehova (1928).

^ par. 7 E pueblo Copitz cu awor yama Pirna, ta situá banda di riu Elbe, 18 kilometer for dje stad Dresden.

^ par. 38 P’e historia di bida di ruman Van der Bijl, “No Tin Nada Mihó cu e Berdad,” wak E Toren di Vigilancia di 1 di januari 1998.

[Plachi na página 23]

E “Jugendgruppe” durante un pausa despues di sirbishi di veld

[Plachi na página 24]

Ami cu mi compañeronan pionero a cubri e teritorio di Schneifel. Mi tabatin 20 aña

[Plachi na página 25]

Huntu cu Erika i Wolfgang na 1940

[Plachi na página 26]

Di robes pa drechi: Mi nietu Jonathan i su casá Mirjam; Erika, ami, mi yu homber Wolfgang i su casá Julia

[Plachi na página 26]

Un ruman homber den prizon huntu cu mi tata, a pinta e potret aki di dje na 1941