Bai na kontenido

Bai na kontenido

‘Bo No Sa Con Bo Bida Lo Ta Mañan’

‘Bo No Sa Con Bo Bida Lo Ta Mañan’

Historia di Bida

‘Bo No Sa Con Bo Bida Lo Ta Mañan’

SEGUN E RELATO DI HERBERT JENNINGS

“Mi tabata bayendo bek na e oficina di sucursal di Sociedad Watch Tower na Ghana for di e ciudad portuario Tema, i m’a para pa duna un yoncuman cu tabata kier a bai stad un lift. Mi a probechá dje oportunidad pa dun’é testimonio. Mi a pensa cu mi tabata dunando un bon testimonio! Sin embargo, ora nos a yega e destinacion dje yoncuman, el a bula sali dje truck i a saca un careda core bai.”

E INCIDENTE aki tabata un señal pa mi cu algu straño tabata sosodiendo den mi bida. Promé cu mi conta loke a sosodé, laga mi conta bo con ami, un canades, a yega Ghana.

Tabata meimei di december 1949 den un suburbio parti nort di Toronto, Cánada. Net nos a caba di coba mas o ménos un meter den tera congelá pa percurá servicio di awa pa un cas nobo. Yen di friu i cansá, nos grupo di trahadó a reuní rond di un candela den aire liber, wardando riba e truck cu ta pasa busca nos. Di ripiente, Arnold Lorton, un di e trahadónan, a cuminsá bisa algu tocante “guera i di informe di guera,” “fin dje mundu aki,” i a usa otro expresionnan cu tabata totalmente desconocí pa mi. Mesora tur hende a keda ketu, a haña bergwensa, i algun asta a trat’é hostil. Mi ta corda cu mi a pensa: ‘E homber aki tin hopi curashi! Ningun hende aki kier scucha, i tog e ta sigui.’ Pero loke el a bisa a impresioná mi. Tabata djis un par di aña despues di Segundo Guera Mundial, i nunca mi a tende e cos ei den e religion cristadelfiano na cua mi famia tabata pertenecé pa algun generacion. Mi a scucha cu atencion, fasiná cu su splicacionnan.

No a dura mashá cu mi a acercá Arnold pa mas informacion. Ora mi wak bek, mi ta realisá con tolerante i bondadoso e cu su casá Jean tabata cu mi, un hóben sin experencia di 19 aña. Hopi bes mi tabata bai na nan cas pa papia cu nan sin bisa nan cu mi ta bini i sin haña invitacion. Nan a pone mi riba e caminda corecto i a yuda aclará e conflicto di norma i moralnan cu tabata drei rond den mi mente yong. Dia 22 di october 1950, dies luna despues di e experencia inicial ei na e candela cant’i caminda, mi a bautisá como un Testigo di Jehova i a cuminsá asistí na Congregacion Willowdale, na North York, cu awor ta parti di Toronto.

Progresando cu Compañeronan di Adoracion

Bida na cas a bira mas i mas tenso ora mi tata a realisá cu mi tabata determiná pa sigui cu mi fe nobo. Tata a caba di bira víctima di un accidente frontal causá dor di un shofer burachi i p’esei hopi bes no tabata fácil pa trata cuné. Bida tabata difícil pa Mama, pa mi dos ruman hombernan, i mi dos ruman muhernan. E tension relacioná cu berdad bíblico a escalá. P’esei a parce mi prudente pa bai for di cas pa mi por a keda na pas cu mi mayornan i pa establecé mi mes den “e caminda dje berdad.”—2 Pedro 2:2.

Durante e último parti di zomer di 1951, mi a establecé na un congregacion chikitu na Coleman, Alberta. Dos yoncuman, Ross Hunt i Keith Robbins tabata einan, ocupá den e predicacion público di tempu completo, conocí como pioneronan regular. Nan a dirigí mi den direccion dje mésun ministerio boluntario ei. Riba 1 di mart 1952, mi a djoin e fila di ministernan pionero regular.

Mi tin grato recuerdo dje animacion cu mi a haña. Mi mester a siña hopi ainda, i ta aki ta caminda mi a desaroyá. Despues di a traha mas o ménos un aña den e sirbishi di pionero cu Congregacion Lethbridge na Alberta, mi a haña un invitacion inesperá pa sirbi como superintendente biahero. Mi tabatin cu sirbi e congregacionnan di Testigonan di Jehova cu tabata plamá a lo largu di costa oost di Cánada for di Moncton, New Brunswick, te na Gaspé, Quebec.

Cu solamente 24 aña di edad i relativamente nobo den e berdad, mi no a sinti mi masha capacitá, specialmente compará cu e Testigonan maduro cu mi mester a bai sirbi. I mi a haci un berdadero esfuerso den e lunanan cu a sigui. Anto e ora ei un otro sorpresa a bini.

Scol di Galad i Rumbo pa Costa di Oro

Na september 1955, mi a ser invitá pa djoin e mas o ménos shen otro studiantenan pa e di 26 klas di e Scol Bíblico di Galad di Watchtower na South Lansing, New York. Cincu luna di entrenamentu i studio intensivo ta net loke mi tabatin mester. Mi entusiasmo a ser fortificá dor di ta huntu cu un grupo asina bon motivá. Durante e periodo aki, tabatin un otro desaroyo cu a enrikesé mi bida te n’e dia djawe.

Tabatin un ruman muher hóben, Aileen Stubbs, entre e studiantenan preparando pa actividad di misionero. Loke mi a mira den Aileen tabata un cierto stabilidad, un seriedad práctico, i un disposicion modesto i positivo. Mi ta pensa cu mi a spant’é ora cu sin tacto mi a declará mi intencion di casa cuné. Sin embargo, e no a core! Cu consentimentu mutuo, Aileen lo a bai su asignacion di misionero na Costa Rica i ami na di mi na Costa di Oro (awor Ghana), West África.

Un mainta na mei 1956, mi a haña mi den ruman Nathan Knorr su oficina na di dies piso na Brooklyn, New York. E tempu ei e tabata presidente di Sociedad Watch Tower. Mi a ser asigná pa traha como sirbidó di sucursal pa supervisá e trabou di predicá na Costa di Oro, Togoland (awor Togo), Costa di Marfil (awor Côte d’Ivoire), Alto Volta (awor Burkina Faso) i Gambia.

Mi ta corda ruman Knorr su palabranan manera ta ayera. “Bo no tin cu tuma over mesora,” el a bisa. “Tuma bo tempu; siña dje rumannan experenciá einan. Anto ora bo sinti cu bo ta cla, bo mester cuminsá sirbi como sirbidó di sucursal. . . . Ata bo carta di nombramentu. Shete dia despues cu bo yega, bo mester tuma over.”

‘Shete dia so,’ mi a pensa. ‘Kico a pasa cu “tuma bo tempu”?’ Mi a bai tur turdí for dje entrevista.

E siguiente dianan a pasa lihé. Pronto mi tabata pará na e reling di un barcu di carga cu tabata nabegá riba East River pasando e oficinanan di Sociedad na Brooklyn, i cuminsando un biahe di 21 dia riba laman rumbo pa Costa di Oro.

Ami cu Aileen a tene e servicio postal ocupá. Na 1958 nos a topa atrobe i dia 23 di augustus dje aña ei nos a casa. Nunca mi por stop di gradicí Jehova pa e tremendo partner aki.

Pa 19 aña, mi a disfrutá dje privilegio di sirbi huntu cu compañeronan misionero i mi rumannan africano na e oficina di sucursal di Sociedad. E famia di Betel cu bo por a conta riba bo dedenan a crece te na 25 durante e periodo ei. Eseinan tabata dianan exigente, yen di actividad i productivo pa nos. Pero mi mester ta sincero sí. Pa mi e clima cayente i húmedo tabata un desafio special. A parce cu tur ora bai mi tabata soda i sinti mi pega-pega, i tin bes iritá. No obstante, tabata un berdadero goso pa sirbi durante e tempu cu na Ghana nos a crece di djis un poco mas cu 6.000 publicadó di Reino na 1956 te na 21.000 na 1975. I ta dòbel satisfaccion pa mira mas cu 60.000 Testigo activo einan actualmente.

Un “Mañan” Cu Nos No A Spera

Rond di 1970, mi a cuminsá experenciá problema cu salú cu tabata masha difícil pa identificá. Mi a haci un examinacion médico completo, pa nan bisa mi despues cu mi “ta bon di salú .” Ta di con anto tur ora mi tabata sinti asina malu, asina fatigá i asina intrankil? Dos cos a duna mi un contesta, i nan a cai di sorpresa. Ta manera Santiago a skirbi: ‘Bo no sa con bo bida lo ta mañan.’—Santiago 4:14.

E promé señal tabata e experencia cu e yoncuman cu mi a duna testimonio miéntras mi a dun’é lift pa stad. Mi no a realisá cu mi tabata papia sin stop, cada bes mas lihé i mas intenso. Ora nos a yega e destinacion di e yoncuman aki, mi a keda sorprendí ora el a bula sali dje truck i a saca un careda core bai. Mayoria ghanes ta e tipo di hende trankil i calmu di naturalesa, capas pa tuma casi tur cos sin rabia. Su reaccion gewoon no a pas cu nan naturalesa. Mi a keda sinta ei ta pensa. I mi a realisá cu mi tabatin un problema. Exactamente kico, mi no tabata sa. Pero definitivamente mi tabatin un problema.

Di dos, despues di un combersacion caminda nos a haci un examinacion propio profundo, Aileen a sugerí: “Wel, si e problema aki no ta físico e ora ei e mester ta mental.” P’esei mi a skirbi tur mi síntomanan cuidadosamente i a bai cerca un sikiatra. Ora mi a caba di lesa mi lista p’e, su contesta tabata: “Esaki ta un caso típico. Bo ta sufri di sicósis maniaco-depresivo.”

Mi a keda stom! Mi tabata bai atras continuamente segun cu mi a trata na lucha pa bai dilanti durante e siguiente par di añanan. Mi a sigui busca un solucion. Pero ningun hende tabata sa kico pa haci realmente. Ki un lucha frustrante esei tabata!

Nos intencion tabata pa semper mantené nos privilegio di sirbishi di tempu completo como nos carera den bida, i tabatin asina tantu cos cu mester a ser hací. Mi a haci hopi oracion sincero i ferviente: “Jehova si bo kier, ‘mi lo biba i tambe haci esaki.’” (Santiago 4:15) Pero esei no tabata e caso. Pues enfrentando realidad, nos a prepará pa bai laga Ghana i e hopi amigunan cerá cu nos i bolbe Cánada na juni 1975.

Jehova Ta Duna Yudansa Mediante Su Pueblo

Masha lihé mi a siña cu mi no tabata indispensabel, ni mi problema no tabata único. E palabranan di 1 Pedro 5:9 a haña nificacion pa mi: “[Sabi] cu e mésun cosnan en cuanto sufrimentu ta ser realisá den henter e asociacion di boso rumannan den e mundu.” Ora mi a capta esaki, mi a cuminsá dicerní con Jehova en berdad a sostené nos tur dos apesar dje cambio indeseá aki. Esta bon e ‘asociacion di rumannan’ a yuda nos den un cantidad di manera!

Maske nos no tabatin hopi materialmente, Jehova no a bandoná nos. El a conmové nos amigunan na Ghana pa yuda nos cu nos necesidadnan material i cu otro cos. Cu sintimentunan mixto profundo, nos a bai laga esnan cu nos a bira asina cerá cuné i bolbe pa trata cu e “mañan” inesperá aki.

E ruman muher di Aileen, Lenora, i su casá Alvin Friesen, bondadosamente a tuma nos den nan cas, i a percurá generosamente pa nos necesidadnan durante vários luna. Un sikiatra prominente a predicí cu confiansa: “Lo bo ta bek riba pia den seis luna.” Kisas el a bisa esei pa duna mi confiansa den mi mes, pero e prediccion no a realisá ni despues di seis aña. Te n’e dia djawe, mi ta lucha cu loke awe nan ta yama den un manera fini trastorno di beis bipolar. Sigur un nomber mas suave, pero esnan cu ta sufri di dje sa masha bon, cu un nomber mas suave di ningun manera ta suavisá e síntomanan devastador dje malesa.

P’e tempu ei, ruman Knorr ya caba tabata sufri di un malesa cu na juni 1977 finalmente a hiba na su morto. Asina mes, el a saca tempu i energia pa skirbi mi cartanan largu i animador cu palabranan di consuelo i conseho. Te ainda mi tin e cartanan ei wardá. Su palabranan a yuda hopi pa bedar e sintimentunan irazonabel di fracaso cu tabata sigui lanta cabes.

Na final di 1975, nos mester a entregá nos privilegio precioso di sirbishi di tempu completo i concentrá riba stabilisá mi salú. Gewoon lus di dia tabata pone mi haña dolor di wowo. Un zonido skerpi i di ripiente, tabata resoná manera bala di scopet. Canamentu rond di multitudnan tabata anshá mi. Tabata un berdadero lucha pa djis asistí na e reunionnan cristian. Apesar di esei, mi tabata completamente convencí dje balor di asociacion spiritual. Pa trata cu e situacion, hopi bes mi tabata drenta Salon di Reino despues cu e multitud tabata trankil i a bai net promé cu nan cuminsá move na final dje programa.

Participá den e ministerio público tabata un otro desafio grandi. Tin bes, despues cu mi a yega na un cas, mi simplemente no tabatin e curashi pa primi e bel. Sin embargo, mi no a entregá pa motibu cu mi tabata sa cu nos ministerio ta nificá salbacion pa nos mes i pa esnan cu ta respondé faborablemente. (1 Timoteo 4:16) Despues di un ratu, mi por a dominá mi emocionnan, bai n’e siguiente porta, i purba atrobe. Dor di sigui predicá, mi salú spiritual a keda basta bon i esei a aumentá mi abilidad pa trata cu e situacion.

Pa motibu dje naturalesa crónico di trastorno di beis bipolar, mi a realisá cu probablemente lo mi keda cu e malesa aki durante mi bida den e sistema actual di cosnan aki. Na 1981 un excelente seri di artículo a aparecé den Spierta! * Via nan, mi a cuminsá comprendé e naturalesa dje enfermedad aki mihó i a siña técnicanan mas eficas pa trata cuné.

Siña Trata cu e Situacion

Tur esaki no tabata sin sacrificio i ahuste di parti di mi esposa. Si bo ta cuida un persona den circunstancianan similar, probablemente lo bo apreciá su comentario:

“Trastorno di beis bipolar ta parce di cambia e hende su personalidad di ripiente. Den un par di ora, esun cu tin e trastorno por cambia for di un persona bibitu i animador yen di plan i idea innovativo pa un persona agotá, negativo, asta rabiá. Si no reconocé esaki como un enfermedad, e por provocá den otro hende iritacion i confusion. Ta di comprendé cu plannan por cambia masha lihé, i un lucha personal ta cuminsá pa bo no sinti bo decepcioná of rechasá.”

En cuanto ami, ora mi ta sinti mi hopi bon, mi ta cuminsá preocupá pasobra mi sa automáticamente cu loke ta sigui un periodo di “high” ta un caida den un estado di “down.” Den mi caso mi ta preferá di ta “down” en bes di “high,” dor cu e down hopi bes ta inmobilisá mi pa un par di dia, i lo mi no haña mi fácilmente den cualkier cos desbalansá. Aileen ta yuda mi hopi dor di spierta mi ora mi ta demasiado animá i dor di consolá i sostené mi ora sintimentunan di beis depresivo aplastá mi.

Tin un berdadero peliger di bira asina preocupá cu bo mes cu bo ta excluí tur otro cos ora cu e malesa ta mas activo. Bo por isolá bo mes completamente ora bo ta den un beis depresivo of bo no ta conciente mes di sintimentu i reaccion di otro hende durante un periodo di beis superanimá. Den pasado tabata difícil pa mi aceptá evidencia di mi problema mental i emocional. Mi mester a lucha contra e pensamentu di cu ta algu externo tabata e problema, manera un proyecto cu no a bai bon of un otro hende. Bes tras bes, mi tabatin cu corda mi mes: ‘Nada a cambia rond di mi. E problema ta interno, no externo.’ Poco-poco, mi pensamentu a ahustá.

Atrabes di añanan, nos tur dos a siña di ta habrí i onesto cu nos mes i cu otro hende tocante mi condicion. Nos ta trata na mantené un actitud optimista i no permití e malesa dominá nos bida.

Un Mihó “Mañan”

Mediante oracion ferviente i hopi esfuerso, nos a beneficiá di Jehova su bendicion i apoyo. Awor nos tur dos ta hende di edad. Mi ta bou di supervision médico regular cu un cantidad razonabel i constant di remedi, i ta keda basta stabil di salú. Nos ta apreciá cualkier privilegio di sirbishi cu nos tin. Mi ta sigui sirbi como un anciano di congregacion. Semper nos ta purba yuda otro rumannan den fe.

Ta manera Santiago 4:14 ta bisa: ‘Bo no sa con bo bida lo ta mañan.’ Esei lo keda asina tanten cu e sistema di cosnan aki ta sigui existí. Sin embargo, e palabranan di Santiago 1:12 tambe ta berdad: “Felis ta e hende cu ta sigui wanta prueba, pasobra ora e bira aprobá lo e ricibí e corona di bida, cu Jehova a primintí na esnan cu ta sigui stim’é.” Laga nos tur para firme awe i haña e bendicionnan cu Jehova ta ofrecé pa mañan.

[Nota]

^ par. 35 Mira den e edicionnan di Spierta! na spañó e artículonan “Bo Por Enfrentá Bida cu Éxito,” 22 di december 1981 [na ingles, 8 di augustus 1981]; “Con Bo Por Combatí Depresion,” 22 di januari 1982 [na ingles, 8 di september 1981]; “Luchando Contra Depresion Grave,” 22 di april 1982 [na ingles, 22 di october 1981].

[Plachi na página 26]

Buscando soledad den mi studio di arte

[Plachi na página 26]

Huntu cu mi casá, Aileen

[Plachi na página 28]

Na e asamblea “Bon Nobo Eterno” na Tema, Ghana, na 1963