Bai na kontenido

Bai na kontenido

E Problema di Sufrimentu Humano

E Problema di Sufrimentu Humano

E Problema di Sufrimentu Humano

“PAKICO DIOS, PAKICO?” Cu letter grandi e titular aki a aparecé riba e promé página di un korant ampliamente distribuí, despues di un temblor devastador na Asia Menor. Un potret cu a compañá e relato a mustra un tata angustiá cu su yu muher heridá cargá den su man ta sali for di nan cas cu a basha den otro.

Guera, hamber, epidemia i desaster natural a causa dolor inmenso, masha hopi lágrima i cantidad incontabel di morto. Ta bin acerca e sufrimentu di víctimanan di violacion, abusu di mucha i otro crímen. Pensa tambe riba e gran cantidad di herido i morto como consecuencia di accidente. Tambe tin miles di miyones di hende ta sufri pa motibu di malesa, behes i morto di sernan kerí.

Siglo 20 a experenciá e pió sufrimentu cu nunca na ántes. Di 1914 pa 1918, Promé Guera Mundial a mata casi dies miyon soldá. Algun historiadó ta bisa cu el a causa morto di mes tantu civil. Durante Segundo Guera Mundial, mas o ménos 50 miyon soldá i civil a ser matá, incluso miyones di muher, mucha i hende di edad indefenso. Atrabes di e último siglo, miyones di hende mas a bira víctima di genocidio, revolucion, violencia étnico, hamber i pobresa. E buki Historical Atlas of the Twentieth Century ta calculá cu mas cu 180 miyon hende a muri pa motibu di cosnan desagradabel cu a sosodé na gran escala.

E malu di kabouter di 1918/19 a mata 20 miyon hende. Den e último dos décadanan, mas o ménos 19 miyon hende a muri di AIDS, i rond di 35 miyon awor ta portadó di e vírus cu ta caus’é. Miyones di mucha ta keda sin mayor; e mayornan a muri di AIDS. Un cantidad incontabel di baby ta muriendo di AIDS cu a ser pasá over na nan ora cu ainda nan tabata den matris.

Muchanan ta sufri den otro maneranan mas. Citando informacion cu Fondo di Nacionnan Uní pa Mucha (UNICEF) a proveé na fin di 1995, e korant di Inglatera Manchester Guardian Weekly a declará: “Durante e gueranan di e último década, 2 miyon mucha a ser matá, 4-5 miyon incapacitá, 12 miyon a keda sin cas, mas cu 1 miyon a bira huérfano of a ser separá di nan mayornan i 10 miyon a keda traumatisá sicológicamente.” Banda di esaki nan ta calculá cu tur aña 40 pa 50 miyon aborto ta ser cometé mundialmente!

Kico di Futuro?

Hopi hende ta mira futuro cu un mal presentimentu. Un grupo di científico a declará: “Actividad humano . . . lo por cambia e mundu bibiente di tal manera cu lo e ta incapas pa sostené bida den e forma cu nos conocé.” Nan a agregá: “Asta na e momento aki, un di cada cincu persona ta biba den pobresa absoluto sin suficiente pa come, i un di cada dies ta sufri di malnutricion grave.” E científiconan a haci uso dje oportunidad pa “advertí henter humanidad di kico ta spera” nan i a bisa: “Un cambio grandi den nos manera di cuida tera i bida riba dje ta necesario, si hende kier evitá miseria humano na gran escala i cu nos cas mundial riba e planeta aki no ta ser destruí di un manera ireversibel.”

Pakico Dios a permití asina tantu sufrimentu i maldad? Con e tin pensá pa remediá e situacion? Na ki tempu?

[Rekonosementu pa Potrèt na página 3]

Ariba, rolstoel: Potret UN/DPI 186410C dor di P.S. Sudhakaran; meimei, muchanan hambrá: WHO/OXFAM; abou, homber flacu i swak: FAO potret/B. Imevbore