Bai na kontenido

Bai na kontenido

Bo Derecho di Kere

Bo Derecho di Kere

Bo Derecho di Kere

Casi sigur bo ta balorá e derecho cu bo tin di kere loke sea bo kier kere aden. Mayoria hende ta balor’é. Dor di haci uso dje derecho ei, e seis mil miyon habitantenan di tera a producí un variedad asombroso di creencia. Mescos cu e variedad di color, forma, textura, smak, holó i zonido cu tin den creacion, hopi bes e variedad di creencia cu tin ta haci bida mas interesante, mas excitante i mas deleitabel. E variedad ei por ta manera e saus di bida.—Salmo 104:24.

PERO nos mester tene cuidou sí. Algun creencia no ta diferente so, sino peligroso tambe. Por ehempel, na comienso di siglo 20, algun hende a cuminsá kere cu hudiu cu mazon tabatin plan pa “tumba civilisacion cristian i lanta un gobiernu mundial bou di mando di e dos gruponan aki.” Un cos cu a pone hende kere esaki tabata un tratado anti-semita titulá Protocols of the Learned Elders of Zion (Acuerdonan Oficial dje Ancianonan Studiá di Síon). Segun e tratado aki, nan tabatin plan pa, entre otro, apoyá subimentu excesivo di belasting, promové produccion di arma, animá monopolionan gigante pa asina nan ‘por a destruí rikesa no-hudiu cu un solo golpi.’ Tambe e tratado a bisa cu nan kier a manipulá e sistema di educacion pa asina ‘haci hende no-hudiu bira manera bestia sin sintí,’ i asta construí sistema di trein subteráneo pa conectá e ciudadnan capital, di manera cu e ancianonan hudiu por a ‘vence cualkier opositor dor di bula nan na pida-pida.’

Naturalmente, ta mentira e cosnan aki tabata; mentira diseñá cu e intencion di instigá sintimentu anti-semita. Mark Jones, di Museo Británico, ta bisa: ‘E cuenta absurdo aki a plama den exterior for di Rusia, caminda el a aparecé pa promé bes den un artículo di korant na aña 1903. El a sali den The Times di Londen dia 8 di mei di 1920. Despues di mas cu un aña The Times a revelá cu e documento tabata falsu. Entre tantu e daño tabata hací caba. Jones ta bisa: ‘E tipo di mentiranan aki ta duru pa para.’ Una bes cu hende aceptá nan, nan ta producí creencianan sumamente agresivo, venenoso i peligroso, i hopi bes cu consecuencia desastroso, manera historia di siglo 20 a mustra.—Proverbionan 6:16-19.

Creencia Versus Berdad

Claro cu no ta mentira expres so por producí creencia robes. Tin bes cu nos ta djis comprendé un cos robes. Cuantu hende no a muri innecesariamente haciendo algu cu tabata corecto den nan bista? Di otro banda, hopi bes nos ta kere un cos simplemente pasobra nos kier ker’é. Un profesor a bisa cu asta científico “hopi bes ta namorá di nan propio teorianan i conclusionnan.” Nan creencianan ta nubla nan huicio. Den casonan asina nan por pasa henter nan bida ta purba en bano pa haña evidencia pa nan creencianan robes.—Jeremías 17:9.

Cosnan similar a yega di pasa cu creencia religioso tambe, un tereno caminda ta existí contradiccionnan inmenso. (1 Timoteo 4:1; 2 Timoteo 4:3, 4) Un hende tin fe fuerte den Dios. Un otro ta bisa cu e hende ei su fe no ta fundá riba nada. Unu ta bisa cu bo tin un alma inmortal cu ta keda existí despues cu bo muri. Un otro ta bisa cu ora bo muri, bo ta stop di existí, completamente. Ta obvio cu ora creencianan ta contradicí otro asina, tur no por ta berdad. P’esei, no ta sabí pa haci sigur cu loke bo ta kere aden di berdad-berdad ta asina, i no simplemente loke abo kier kere? (Proverbionan 1:5) Con bo por haci esei? E siguiente artículo lo examiná e tema aki.

[Plachi na página 3]

Artículo di 1921 cu a revelá cu e “Acuerdonan Oficial dje Ancianonan Studiá di Síon” ta falsu