Bai na kontenido

Bai na kontenido

E Skitanan—Un Pueblo Misterioso di Pasado

E Skitanan—Un Pueblo Misterioso di Pasado

E Skitanan—Un Pueblo Misterioso di Pasado

UN EHÉRCITO nomádico riba nan cabai ta core pasa dor di e stòf, i ta yega cu yen di cos cu nan a caba di plunder. For di aña 700 te 300 promé cu Era Comun e pueblo misterioso aki tabatin dominio riba e sabana inmenso cu ta cai den Europa i Asia. Despues nan a disparcé, pero nan a laga un marca den historia. Asta Bijbel ta mencioná nan. Nan tabata e skitanan of escitanan.

Pa siglonan, nomadonan i tounan di cabai salbahe a move den e teritorio cubrí cu yerba cu tabata core for di e cerunan di Cárpatos di oost Europa te na loke awe ta zuidoost Rusia. Den siglo 8 promé cu Era Comun, e emperador chines Hsüan a atacá e skitanan i a obligá nan di bai den direccion west. Ora e skitanan tabata bayendo west nan a bringa contra e simeronan i a saca nan for di e teritorio di Caucasus i e área di laman Pretu cu esakinan tabata dominá.

En busca di rikesa, e skitanan a plunder e capital asirio, Nínive. Mas despues, nan a uni nan cu e asirionan contra Media, Babilonia, i otro nacionnan. Nan atakenan a yega te na parti nort den Egipto. E echo cu despues nan a cambia e nomber dje stad Bet-san den nortoost Israel pa Skitiapolis kisas ta indicá cu un tempu e skitanan a ocupá e lugá aki.—1 Samuel 31:11, 12.

Finalmente, e skitanan a establecé nan mes den e sabananan di loke awendia ta Rumania, Moldova, Ucrania i zuid Rusia. Ei nan a bira ricu dor cu nan tabata sirbi como mediador entre e griegonan i esnan cu tabata producí grano den loke actualmente ta Ucrania i zuid di Rusia. E skitanan tabata cambia grano, honing, cueru i bestia pa biña griego, paña, arma i obra di arte. Di e forma aki nan a acumulá masha hopi rikesa.

Coredó di Cabai Impresionante

Pa e guereronan di sabana aki, cabai tabatin e mésun balor cu un camel tin pa hende di desierto. E skitanan tabata excelente coredó di cabai i nan tabata entre e proménan cu a usa sia cu stribu. Nan tabata come carni di cabai i bebe lechi di yewa. Sí, asta nan tabata sacrificá cabai. Ora un skita guerero muri, nan tabata mata su cabai i der’é na un manera onorabel, huntu cu su harnas i pañanan decorativo.

Historiadó Herodoto a revelá cu e skitanan tabatin custumbernan sadista. Esaki a incluí usa carpachi di nan víctima pa bebe for di dje. Ora nan a atacá nan enemigu, nan tabata mutilá nan cu spada, hacha, speer i flecha cu tin hak cu ta sker carni.

Grafnan Ekipá pa Eternidad

E skitanan tabata haci bruha i practicá spiritismo i tabata adorá candela i un diosa mama. (Deuteronomio 18:10-12) Pa nan e graf tabata un lugá di biba pa e mortonan. Nan tabata sacrificá catibu i bestia pa esakinan sirbi e shon cu a muri. Pues, nan tabata kere cu tesoro i criánan ta compañá e shon den e siguiente bida. Den un graf dje reynan nan a haña cincu criá drumí cu nan pia den direccion di e doño. Nan tabata posicioná di tal manera cu nan tabata cla pa lanta i sigui cu nan trabounan.

E entiero dje gobernantenan tabata bai acompañá pa hopi sacrificio, i durante e periodo di luto, e skitanan tabata drama nan sanger i corta nan cabei afó. Herodoto a skirbi: “Nan tabata corta un parti di nan orea, feita nan cabes, corta rond di nan brasanan, heridá nan frenta i nanishi, i hinca nan man robes cu flecha.” Na contraste, e Ley di Dios a manda e israelitanan cu a biba den e mésun periodo ei: “No corta bo carni pa un alma cu a muri.”—Levítico 19:28.

E skitanan a laga miles di kurgan (graf) atras. Hopi obheto decorativo cu nan a haña den kurgannan ta duna un idea con e skitanan a biba. E tsar ruso Peter de Grote a cuminsá coleccioná e artículonan ei na aña 1715, i awe hende por mira e obhetonan impresionante aki den e museonan na Rusia i Ucrania. E “arte di bestia” aki ta incluí cabai, águila, falki, pushi, panter, biná i tambe leon cu cabes di para (criaturanan mitológico cu tin curpa di un bestia i cabes di otro bestia, sea cu of sin ala).

E Skitanan i Bijbel

Un biaha so Bijbel ta mencioná e skitanan directamente. Na Colosensenan 3:11 e ta bisa: “No tin ni griego ni hudiu, circuncision ni incircuncision, stranhero, skita, esclabo, liber, sino Cristo ta tur cos i den tur.” Ora apostel cristian Pablo a skirbi e palabranan ei, e término griego pa “skita” a encerá no un nacion specífico, sino e hendenan di mas salbahe. Pablo tabata enfatisá cu bou di influencia di Jehova su spiritu santu, of forsa activo, asta hendenan asina por a bisti un personalidad piadoso.—Colosensenan 3:9, 10.

Tin arkeólogo ta kere cu e nomber Askenaz den Jeremías 51:27 ta mescos cu e nomber asirio Ashguzai, un término cu nan a usa pa e skitanan. Tablanan cu spijkerschrift ta mencioná cu e skitanan cu e mannainan a forma un aliansa pa lanta contra e asirionan den siglo 7 promé cu Era Comun. Poco promé cu Jeremías a cuminsá profetisá, e skitanan tabata pasa banda di e teritorio di Huda sin haci nan ningun daño ni ora nan tabata bai Egipto ni ora nan a bin bek. Ta p’esei hopi di esnan cu a tende Jeremías profetisá di un atake riba Huda for di nort kisas a duda cu su profecia tabata exacto.—Jeremías 1:13-15.

Tin experto riba tereno di Bijbel ta pensa cu Jeremías indirectamente ta referí na e skitanan. Jeremías 50:42 ta bisa: “Boog i gabalina nan ta manehá. Nan ta cruel i lo no tene misericordia. Nan zonido ta manera laman turbulento i riba cabai nan lo core; prepará como un solo homber pa bataya contra bo, o yu muher di Babilonia.” Pero e versículonan aki ta aplicá primeramente na e medo i personan cu a conkistá Babilonia na aña 539 promé cu Era Comun.

Hende a yega di bisa cu “e tera di Magog” cu Ezekiel capítulo 38 i 39 ta mencioná ta referí na e tribunan skita. Pero, “e tera di Magog” tin un nificacion simbólico. E ta papia claramente di e becindario di tera, caminda Satanas i su angelnan a ser mandá despues di e guera den shelu.—Revelacion 12:7-17.

E skitanan tabata enbolbí den e cumplimentu di e profecia di Nahum en cuanto e derota di Nínive. (Nahum 1:1, 14) Caldeo, skita i medonan a plunder Nínive na aña 632 promé cu Era Comun. Esaki a causa caida di e Imperio Asirio.

Nan Caida Misterioso

E skitanan a disparcé, pero di con? “Berdad ta cu nos simplemente no sa kico a pasa,” un famoso arkeólogo di Ucrania a bisa. Tin historiadó ta kere cu debí cu e skitanan tabata concentrá muchu riba acumulá rikesa, nan a descuidá nan forsa militar den siglo 1 i 2 promé cu Era Comun i a cai na man di un grupo nobo di nomado di Asia: e sarmatianan.

Otro historiadónan ta kere cu ta e conflictonan entre e tribunan skita a hiba na nan caida. I tin otronan cu ta bisa cu kisas por haña algun skita cu a sobra entre e pueblo osseta di Caucasus. En todo caso, e pueblo misterioso aki di pasado a laga un marca riba historia humano, unu cu a haci e nomber skita un sinónimo pa crueldad.

[Mapa na página 24]

(Pa e teksto den su formato kompleto, wak e publikashon)

□ Stad Antiguo

• Stad Moderno

Danube

SKITIA RUTA DI MIGRACION

• Kiev

Dnieper

Dniester

Laman Pretu

OSSETIA

Cerunan di Caucasus

Laman Caspio

ASIRIA ← RUTANAN DI INVASION

□ Nínive

Tígris

MEDIA ← RUTANAN DI INVASION

MESOPOTAMIA

BABILONIA ← RUTANAN DI INVASION

□ Babilonia

Eufrátes

IMPERIO DI PERSIA

□ Susa

Golfo Pérsico

PALESTINA

• Bet-san (Skitiapolis)

EGIPTO ← RUTANAN DI INVASION

Nilo

Laman Mediteráneo

GRECIA

[Plachinan na página 25]

E skitanan tabata un pueblo guerero

[Rekonosementu]

The State Hermitage Museum, St. Petersburg

[Plachinan na página 26]

E skitanan tabata cambia nan productonan pa obranan di arte griego i a bira masha ricu

[Rekonosementu]

Cortesia di Museo Histórico di Tesoronan Ucrania, Kiev