Ima tiyashcata ricui

Ima tiyashcata ricui

Caitami tapushcacuna

Caitami tapushcacuna

¿Diosta sirvij cusa huarmicunaca huahuata ama charingapajca dispositivo intrauterinota (DIU) utilizai tucunchu?

Shuj cusa huarmica paicunallatajmi dispositivo intrauterino o “T” nishca ima shina cajta alli yachana can. Shinallataj Diospaj ñaupajpi alli ricuringapaj, alli decisioncunata japingapajpish Bibliapaj consejocunatami ricuna can.

Jehová Diosca Adán Evataca: “Mirarishpa cai pachapica jundaringuichij” nircami. Diluvio pasashca qꞌuipaca Noetapish paipaj familiatapish Diosca chaillatatajmi mandarca (Génesis 1:28; 9:1). Pero cunan punllacunapi Diosta sirvijcunaca chai mandashcataca mana pajtachinata minishtinchijchu. Chaimantami mashna huahuacunata charinata o ima hora charinataca cada cusa huarmillataj decidina can. ¿Chaita rurangapajca imatataj yachana can?

Diosta sirvijcunaca ima decisioncunata japina cashpapish Bibliapaj consejocunatami catina can. Bibliaca huijsapi caj huahuapaj causaipish valishcami can ninmi. Chaimantami cusa huarmi huahuata mana charinata yuyarishca cashpapish huarmi chichu saquirijpica huahuataca mana shulluchina can (Éxodo 20:13; 21:22, 23, NM; Salmo 139:16; Jeremías 1:5). ¿Dispositivo intrauterinomantaca imatataj ni tucunchij?

La Atalaya del 15 de septiembre de 1979 páginas 31 y 32-pimi cai temallamantataj parlarca. Chai punllacunapica casi tucui dispositivo intrauterinoca plasticomanta rurashcami carca. Cai aparatotaca huahuata ama charingapajmi uteropi churarijcuna carca. Chai temapica: ‘Huaquincunaca cai aparato DIU ima shina funcionajtaca mana tucuita yachanchijchu nincunami. Por ejemplo, cienciamanta huaquin yachajcunaca, DIU aparatoca espermatozoide ovuloman ama chayachunmi jarcan. Óvulo espermatozoidehuan mana tandanacujpica mana huahuaca tiyai callarinchu nincunami’ nircami.

Cutin shujtaj yachajcunaca: ‘Espermatozoide ovuloman chayajpimi huahuaca trompas de Falopiopi huiñai callari tucun. Pero chaimanta uteroman pasajpimi DIU aparatoca huahua huiñashpa catichun mana saquin. Chashna tucujpica huahuataca shullushca shinallatajmi can’ nijcunami carca. Chaimantami La Atalaya revistaca: “Diosta sirvijcunaca DIU aparato ima shina cajtaca allimi yachana can. Chashnami Biblia nishca shina causaica valishca cashcata ricuchin” nirca (Salmo 36:9).

La Atalaya de 1979-pimi cai temamantaca parlarca. Chai huatacunamantaca jambicunapish cienciapish cambiashpami catishca.

Cunan punllacunapica ishqui laya dispositivo intrauterinomi tiyan. Ñaupa huatacunapica T de cobre nishcallami tiyaj carca. Pero cunanca T hormonal nishcapishmi tiyan. ¿Caicunaca ima shinataj can?

T de cobre: Ña ricushca shinaca cai T de cobreca espermatozoide ama ovuloman chayachunmi jarcaj yuyachin. Shinallataj cobreca espermatozoidepajca veneno shinami can. Chaimantami espermatozoide uteroman chayashpaca huañuj yuyachin * (urapi tiyaj notata ricui). Shinallataj cai aparatota utilizajpica útero ucupimi cambiocuna tiyai tucun.

T hormonal: Caicunaca punta tiyashca DIU shinallatajmi can. Pero cai T hormonalca shuj liquidotami útero ucupi cacharin. Chai liquidoca chichu ama saquiringapaj pastillacuna shinallatajmi hormonacunata charin. Huaquin huarmicunapica ovariomanta óvulos ama llujshichunmi chai liquidoca jarcan. Óvulos mana llujshijpica huahuaca mana tiyai tucunchu. T hormonalca útero ucupi tiyaj tela shinatami ñañuyachin * (urapi tiyaj notata ricui). Chashnallataj cai DIU aparatoca mucosidad cervicaltami ashtahuan espeso tucuchun ruran. Chaimantami espermatozoide vaginamanta uteroman ama chayachun jarcan.

Caipi ricushca shinaca T de cobreta o T hormonalta utilizajpica útero ucupimi cambiocuna tiyai tucun. Chaimantami óvulo uteroman chayashpa huahua tiyai callarishpapish mana chaipi saquiri tucun. Cientificocunaca, casi nunca mana chashna pasanchu nincunami. Huahuata ama charingapaj pastillacuna shinallatajmi chaita ruran.

T de cobrepish o T hormonalpish óvulo espermatozoidehuan tandanacushpa huahua tiyai callarichunca mana siempre jarcangachu. Shinapish cientificocunaca cai aparatocunata utilizajpica casi nunca mana chichu saquiri tucunchu nincunami.

Diosta sirvij cusa huarmica maijan dispositivo intrauterinota utilizanata yuyacushpaca shuj doctorhuanmi parlana can. Chashnallataj huarmipaj saludpaj alli canata o mana alli canatapishmi tapuna can. Shinallataj ima shujtaj chashna laya aparatocuna tiyashcatapishmi tapui tucun. Cusa huarmica shuj doctorpish o shujtajcunapish paicunamanta decidichunca mana saquinachu can (Romanos 14:12; Gálatas 6:4, 5). Paicunallatajmi imata ruranata alli decidina can. Chashnami Diospaj ñaupajpi alli ricurishpa concienciapipish alli sintiringacuna (1 Timoteo 1: 18, 19; 2 Timoteo 1:3-ta ricui).

^ par. 8 Saludmanta parlaj shuj revistaca: “Ashtahuan cobreta charij T-ta utilizaj huarmicunaca 100-mantaca casi shujllami huatapica chichu saquiri tucun. Pero ashalla cobreta charij T-ca chichu saquirinamanta mana siempre jarcai tucunchu” ninmi.

^ par. 9 Cazadacunapish solteracunapish menstruacionpi yalli yahuar cacharirita charijpimi doctorcunaca cai T hormonalta utilizachun mandancuna.