Ima tiyashcata ricui

Ima tiyashcata ricui

¿Ñaupa punllacunapica ima shinataj tiempotaca ricujcuna carca?

¿Ñaupa punllacunapica ima shinataj tiempotaca ricujcuna carca?

IMA horas cashcata yachangapajca tal vez maquipi aparishca relojta o patapi tiyaj relojtami ricunchij. Shinallataj, pi “¿mai horastaj can?” nishpa tapujpica ¿imatataj cutichinchij? Chꞌican chꞌican layami cutichi pudinchij.

Por ejemplo, chaupi punllamanta una hora y cuarenta y cinco minutos pasashcapi yuyashun. Chaipica la una y cuarenta y cinco de la tardemi can, o cuarto para las dosmi can, mana cashpaca las dos de la tardepajca 15 minutosmi illan ninchijmanmi. Cutin shujtaj llajtacunapi cashpaca 13 horas y 45 minutosmi can ninchijmanmi.

Bibliata leyicushpaca, “ñaupa tiempopi causaj gentecunaca ¿ima shinataj tiempotaca midijcuna carca?” nishpami tapurishca cashun. Chai tiempocunapipish de diferente manerami tiempotaca midinata yachajcuna carca. Ñaupa Testamentopica ‘tutamantamanta’, ‘chaupi punllamanta’, ‘chishiyaimanta’ ‘tutayamucujmantami’ parlan (Génesis 8:11; 19:27; 43:16; Jueces 19:9). Pero Bibliapica mana chashnalla tiempota midijcuna cashcatami ricuchin.

Jesús manaraj huacharijpi achca huatacuna huashamanca israelitacunaca tutataca quimsa partecunapimi chaupijcuna carca. Chai partecunataca “vigilias” nishpami shutichijcuna carca (Salmo 63:6, NM). Pero Jesús causacui punllacunapica judiocunaca griegocuna, romanocuna shinami tutataca chuscu partecunapi chaupijcuna carca.

Mateo, Marcos, Lucas y Juan librocunapica achca cutinmi vigiliasmanta o tutata mai horascunallapi chaupijcuna cashcamanta parlan. Por ejemplo, ‘ñalla pacaricujtami’ Jesusca yacu jahuata purishpa discipulocunapajman cꞌuchuyagrirca. Discipulocunaca barcopimi carca (Mateo 14:25). Shinallataj shuj cutinpica Jesusca: “Chaupi tutata shamushpapish, pacaricuita shamushpapish, mana dormishpa chapacujta japishpaca, chai sirvijcunataca cushichingami” nircami (Lucas 12:38).

Jesusca vigiliasmanta o tutata chuscu partecunapi chaupishcamantami parlarca. Paipaj discipulocunataca: “Huasiyuj amo shamunata cancunapish mana yachashcamanta, yuyaihuan chaparaichij. Paica tutayaitachari, chaupi tutachari, gallo cantaitachari, pacaritachari shamunga” nircami (Marcos 13:35). “Tutayaita” nishpaca Inti huashicunmantaca casi las 9 de la nochecamami carca. Chaitaca punta vigilia nishpami rijsijcuna carca. Cutin, “chaupi tutata” nishpaca casi las 9 de la nochemanta 12 de la nochecamami carca. Chaitaca segunda vigilia nishpami rijsijcuna carca. Shinallataj, “gallo cantaimanta” nishpaca 12 de la nochemanta casi las 3 de la mañanacamami carca. Chaitaca tercera vigilia nijcunami carca. Quizás cai horascunapimi Jesusta prezu japijpi shuj gallo cantarca (Marcos 14:72). Y, “pacarina” horasca casi 3 de la mañanamanta Inti llujshincamami carca. Chaitaca cuarta vigilia nijcunami carca.

Ñaupa tiempopica gentecunaca relojta mana charijcunachu carca. Pero tiempota ima shina ricunataca yachajcunami carca.