Prima carte a lui Samuel 25:1-44

  • Moartea lui Samuel (1)

  • Nabal îi refuză pe oamenii lui David (2-13)

  • Abigail acționează cu înțelepciune (14-35)

    • „Săculețul vieții la Iehova” (29)

  • Nabal este lovit de Iehova (36-38)

  • Abigail devine soția lui David (39-44)

25  După un timp, Samuel+ a murit și tot Israelul s-a adunat ca să-l jelească. L-au înmormântat lângă casa lui din Rama.+ Și David s-a ridicat și a coborât în pustiul Paran.  Și iată că era un om din Maon,+ care avea turmele la Carmel*.+ El era foarte bogat; avea 3 000 de oi și 1 000 de capre și tocmai își tundea oile la Carmel.  Numele acestui om era Nabal,+ iar numele soției lui era Abigail.+ Soția lui era o femeie înțeleaptă și frumoasă, dar soțul ei, un calebit,+ era aspru și se purta rău.+  David a auzit în pustiu că Nabal își tundea oile.  Atunci David a trimis la el zece tineri și le-a spus: „Urcați la Carmel și, când ajungeți la Nabal, întrebați-l de sănătate în numele meu.  Și spuneți-i: «Să trăiești! Sănătate* ție, casei tale și la tot ce este al tău!  Am auzit că tunzi oile. Când păstorii tăi au fost cu noi, nu le-am făcut niciun rău+ și, în tot timpul cât au fost în Carmel, nu le-a dispărut nimic.  Întreabă-i pe tinerii tăi și ei îți vor spune. Să găsească tinerii mei favoare în ochii tăi, fiindcă am venit într-un timp de bucurie*. Dă-le, te rog, slujitorilor tăi și fiului tău David ce crezi de cuviință»”.+  Tinerii lui David s-au dus și i-au spus lui Nabal toate aceste cuvinte în numele lui David. Când au terminat de vorbit, 10  Nabal le-a răspuns slujitorilor lui David: „Cine este David și cine este fiul lui Iese? În ziua de azi sunt mulți slujitori care fug de la stăpânul lor.+ 11  Să-mi iau eu pâinea, apa și carnea pe care am tăiat-o pentru cei ce-mi tund oile și să le dau unor oameni despre care nici nu știu de unde vin?”. 12  Atunci tinerii lui David s-au întors și i-au spus toate aceste cuvinte. 13  David le-a zis imediat oamenilor săi: „Fiecare să-și încingă sabia!”.+ Și toți și-au încins săbiile, iar David și-a încins și el sabia; și în jur de 400 de oameni au urcat cu David, în timp ce 200 au rămas la bagaje. 14  Între timp, unul dintre slujitori a înștiințat-o pe Abigail, soția lui Nabal: „Iată că David a trimis din pustiu niște mesageri ca să-i facă urări de bine stăpânului nostru, dar el a țipat la ei și i-a insultat.+ 15  Oamenii aceia au fost foarte buni cu noi. Nu ne-au făcut niciun rău și, în tot timpul cât am fost cu ei pe câmp, nu ne-a dispărut nimic.+ 16  Ei au fost ca un zid în jurul nostru, zi și noapte, în tot timpul cât am fost cu ei și am păscut turma. 17  Acum vezi ce ai de făcut, căci a fost hotărâtă o nenorocire împotriva stăpânului nostru și împotriva întregii lui case.+ El este atât de netrebnic,+ că nu se poate vorbi cu el”. 18  Atunci Abigail+ a luat repede 200 de pâini, 2 urcioare mari cu vin, 5 oi pregătite, 5 sea* de cereale prăjite, 100 de turte de stafide și 200 de turte de smochine presate și le-a pus pe măgari.+ 19  Apoi le-a zis slujitorilor ei: „Mergeți înaintea mea. Eu voi veni în urma voastră”. Dar nu i-a spus nimic soțului ei, Nabal. 20  În timp ce ea cobora muntele călare pe măgar, fără să poată fi văzută, David și oamenii lui coborau și ei, venind spre ea. Și ea i-a întâlnit. 21  David zisese: „Degeaba am păzit în pustiu tot ce-i aparține acestui om. Nu i-a dispărut nimic din tot ce este al lui,+ iar el mă răsplătește cu rău pentru bine.+ 22  Așa să le facă Dumnezeu dușmanilor lui David*, ba chiar mai rău, dacă dintre toți bărbații* lui voi mai lăsa în viață vreunul până dimineață”. 23  Când l-a zărit pe David, Abigail a coborât repede de pe măgar și a căzut cu fața la pământ, plecându-se înaintea lui David. 24  Apoi s-a aruncat la picioarele lui și a zis: „A mea să fie vina, domnul meu! Îngăduie-i slujitoarei tale să-ți vorbească și ascultă cuvintele slujitoarei tale! 25  Te rog, să nu țină seama domnul meu de acest om netrebnic, Nabal,+ căci, așa cum îi este numele, așa este și el. Nabal* îi este numele și nebunia este în el. Însă eu, slujitoarea ta, nu i-am văzut pe tinerii pe care i-a trimis domnul meu. 26  Și acum, viu este Iehova și viu ești tu*, domnul meu, că Iehova te-a împiedicat+ să-ți atragi vină de sânge+ și să te răzbuni* cu propria mână. Fie ca dușmanii tăi și cei care îi vor răul domnului meu să ajungă ca Nabal! 27  Iar acest dar*+ adus de slujitoarea ta domnului meu să fie dat tinerilor care îl urmează pe domnul meu.+ 28  Iartă, te rog, fărădelegea slujitoarei tale, căci Iehova îi va face negreșit o casă trainică+ domnului meu, fiindcă domnul meu poartă războaiele lui Iehova+ și nu s-a găsit nimic rău la tine în toate zilele tale.+ 29  Dacă se va scula cineva să te urmărească și va căuta să-ți ia viața*, atunci viața* domnului meu va fi păstrată în siguranță în săculețul vieții la Iehova, Dumnezeul tău. El va arunca însă viața* dușmanilor tăi ca piatra din praștie*. 30  Și, când Iehova va face pentru domnul meu toate lucrurile bune pe care le-a promis și te va numi conducător al Israelului,+ 31  nu vei avea nicio remușcare și niciun regret* în inima ta că ai vărsat sânge fără motiv și că domnul meu s-a răzbunat*+ cu propria mână. Când Iehova îi va face bine domnului meu, adu-ți aminte de slujitoarea ta!”. 32  Atunci David i-a spus lui Abigail: „Lăudat să fie Iehova, Dumnezeul Israelului, care te-a trimis astăzi înaintea mea! 33  Binecuvântată să fie chibzuința ta și binecuvântată să fii tu pentru că m-ai oprit astăzi să-mi atrag vină de sânge+ și să mă răzbun* cu propria mână. 34  Dar viu este Iehova, Dumnezeul Israelului, care m-a împiedicat să-ți fac rău,+ că lui Nabal nu i-ar mai fi rămas până dimineață niciunul dintre bărbați*+ dacă nu te-ai fi grăbit să vii înaintea mea”.+ 35  Apoi David a primit de la ea ceea ce-i adusese și i-a zis: „Urcă în pace la casa ta. Iată că te-am ascultat și voi ține seama de rugămintea ta”. 36  Mai târziu, Abigail s-a întors la Nabal, care dădea în casa lui un ospăț regesc. Nabal* se simțea bine și era beat mort. Ea nu i-a spus nimic până la lumina dimineții. 37  Dimineață, când lui Nabal îi trecuse beția, soția lui i-a spus cele întâmplate. Atunci el a devenit ca un om mort* și a rămas ca o stană de piatră. 38  Cam după zece zile, Iehova l-a lovit pe Nabal și el a murit. 39  Când a auzit că Nabal murise, David a zis: „Lăudat să fie Iehova, care mi-a apărat cauza+ în batjocura pe care mi-a adus-o Nabal!+ Iehova l-a împiedicat pe slujitorul său să facă vreun lucru rău+ și a întors răutatea lui Nabal asupra capului său”. Apoi David a trimis la Abigail să-i spună că o cere de soție. 40  Și slujitorii lui David au venit la Abigail, în Carmel, și i-au zis: „David ne-a trimis la tine să te luăm ca să-i fii soție”. 41  Ea s-a ridicat imediat, s-a plecat cu fața la pământ și a zis: „Iată că sclava ta este ca o slujitoare care spală picioarele+ slujitorilor domnului meu”. 42  Apoi Abigail+ s-a ridicat repede și a încălecat pe măgar, iar cinci slujitoare au urmat-o. Ea i-a însoțit pe mesagerii lui David și a devenit soția lui. 43  David se căsătorise și cu Ahinoam+ din Izreel.+ Amândouă au fost soțiile sale.+ 44  Dar Saul o dăduse pe fiica sa Mical,+ soția lui David, lui Palti,+ fiul lui Lais, din Galim.

Note de subsol

Oraș din Iuda; nu trebuie confundat cu muntele Carmel.
Sau „Pace”.
Lit. „într-o zi bună”.
O sea echivala cu 7,33 l. Vezi Ap. B14.
Sau, posibil, „Așa să-i facă Dumnezeu lui David”.
Lit. „cei ce urinează pe zid”. Expresie ebraică ce denotă dispreț, folosită cu referire la bărbați.
Însemnând „Nebun”, „Prost”.
Sau „să te salvezi”.
Sau „este sufletul tău”.
Lit. „binecuvântare”.
Sau „sufletul”.
Sau „sufletul”.
Sau „sufletul”.
Sau „ca din căușul praștiei”.
Lit. „clătinare și poticnire”.
Sau „s-a salvat”.
Sau „să mă salvez”.
Lit. „cei ce urinează pe zid”. Expresie ebraică ce denotă dispreț, folosită cu referire la bărbați.
Lit. „Inima lui Nabal”.
Lit. „i-a murit inima în el”.