Prima carte a lui Samuel 30:1-31
30 David și oamenii lui au ajuns la Țiclag+ a treia zi. Amaleciții+ năvăliseră în partea de sud* și în Țiclag, atacaseră Țiclagul și îi dăduseră foc.
2 Luaseră prizonieri femeile+ și pe toți cei ce erau în el, de la cel mai mic până la cel mai mare. Nu omorâseră pe nimeni, ci îi luaseră cu ei și se duseseră pe drumul lor.
3 Când David și oamenii lui au ajuns în oraș, au văzut că i se dăduse foc și că soțiile, fiii și fiicele lor fuseseră luați prizonieri.
4 Atunci David și oamenii care erau cu el au început să plângă amarnic până n-au mai avut putere să plângă.
5 Cele două soții ale lui David, Ahinoam, izreelita, și Abigail, văduva lui Nabal, carmelitul, fuseseră luate și ele prizoniere.+
6 David era foarte tulburat, fiindcă oamenii vorbeau să-l omoare cu pietre, pentru că toți* erau plini de amărăciune din cauza fiilor și a fiicelor lor. Dar David s-a întărit cu ajutorul lui Iehova, Dumnezeul său.+
7 David i-a spus atunci preotului Abiatar,+ fiul lui Ahimelec: „Te rog, adu aici efodul”.+ Și Abiatar a adus efodul la David.
8 David l-a întrebat pe Iehova:+ „Să urmăresc această ceată de jefuitori? Îi voi ajunge din urmă?”. Și El i-a răspuns: „Du-te în urmărirea lor, căci în mod sigur îi vei ajunge din urmă și vei lua înapoi totul”.+
9 David a pornit imediat la drum cu cei 600 de oameni+ care erau cu el și ei s-au dus până la valea* Besor, iar unii dintre oameni s-au oprit acolo.
10 David a continuat urmărirea cu 400 de oameni, dar cei 200 de oameni care erau prea obosiți ca să treacă valea* Besor au rămas acolo.+
11 Și au găsit pe câmp un egiptean și l-au adus la David. I-au dat ceva de mâncare și apă să bea,
12 precum și o bucată de turtă de smochine presate și două turte de stafide. După ce a mâncat, și-a recăpătat puterile*, pentru că de trei zile și trei nopți nu mâncase nimic și nu băuse apă.
13 David l-a întrebat: „Al cui ești și de unde ești?”, iar el a răspuns: „Sunt un servitor egiptean, sclavul unui amalecit, dar stăpânul meu m-a abandonat, fiindcă acum trei zile m-am îmbolnăvit.
14 Noi am năvălit în sudul* ținutului cheretiților,+ în ținutul lui Iuda și în sudul* ținutului lui Caleb+ și am dat foc Țiclagului”.
15 Atunci David i-a zis: „Vrei să mă conduci la această ceată de jefuitori?”. El a răspuns: „Dacă îmi juri pe Dumnezeu că nu mă vei omorî și că nu mă vei preda stăpânului meu, te voi conduce la această ceată de jefuitori”.
16 El l-a condus deci în locul unde erau aceștia; ei erau risipiți în tot ținutul și mâncau, beau și sărbătoreau datorită prăzii mari pe care o luaseră din țara filistenilor și din țara lui Iuda.
17 Și David i-a lovit din zori până seara următoare. Niciunul dintre ei n-a scăpat,+ în afară de 400 de oameni care au fugit pe cămile.
18 David a recuperat tot ce luaseră amaleciții+ și le-a salvat pe cele două soții ale sale.
19 Nu lipsea nimic din ce era al lor, de la cel mai mic până la cel mai mare. Ei și-au recuperat fiii, fiicele și prada.+ David a recuperat tot ce li se luase.
20 Astfel, David le-a luat toate turmele și cirezile, iar oamenii săi le-au mânat înaintea animalelor lor. Ei au zis: „Aceasta este prada lui David!”.
21 Apoi David a ajuns la cei 200 de oameni care fuseseră prea obosiți ca să mai meargă cu el și care rămăseseră lângă valea* Besor.+ Ei au ieșit în întâmpinarea lui David și a oamenilor care erau cu el. Când a ajuns la ei, David i-a întrebat ce mai fac.
22 Dar toți oamenii răi și netrebnici dintre cei care merseseră cu David au zis: „Fiindcă n-au venit cu noi, nu le vom da nimic din prada pe care am recuperat-o, ci fiecare să-și ia doar soția și fiii și să plece”.
23 Dar David a spus: „Frații mei, nu trebuie să faceți așa cu ceea ce ne-a dat Iehova. El ne-a ocrotit și ne-a dat în mână ceata de jefuitori care a venit împotriva noastră.+
24 Cine credeți că va fi de acord cu voi în privința aceasta? Partea celui care a coborât la luptă va fi aceeași cu partea celui care a rămas la bagaje.+ Toți vor avea aceeași parte”.+
25 Și, din ziua aceea, el a făcut ca acest lucru să fie o dispoziție și o regulă pentru Israel până în ziua de azi.
26 Când s-a întors la Țiclag, David le-a trimis o parte din pradă bătrânilor lui Iuda care erau prietenii săi, zicând: „Acesta este un dar* pentru voi din prada luată de la dușmanii lui Iehova”.
27 Le-a trimis darul celor din Betel,+ celor din Ramotul din Neghev*, celor din Iatir,+
28 celor din Aroer, celor din Sifmot, celor din Eștemoa,+
29 celor din Racal, celor din orașele ierahmeeliților,+ celor din orașele cheniților,+
30 celor din Horma,+ celor din Borașan, celor din Atac,
31 celor din Hebron+ și celor din toate locurile pe unde umblaseră David și oamenii lui.
