Prima scrisoare către tesaloniceni 3:1-13
3 De aceea, când n-am mai putut aștepta, am hotărât ca noi să rămânem în Atena+
2 și să-l trimitem pe Timotei,+ fratele nostru și slujitorul* lui Dumnezeu în ce privește vestea bună despre Cristos, ca să vă întărească și să vă mângâie spre zidirea credinței voastre,
3 pentru ca nimeni să nu se clatine din cauza acestor necazuri. Căci voi știți că nu putem evita astfel de suferințe*.+
4 Când eram cu voi, vă spuneam dinainte că vom trece prin necazuri și așa s-a și întâmplat, după cum bine știți.+
5 Iată de ce, când n-am mai putut aștepta, am trimis să aflu vești despre fidelitatea* voastră,+ de teamă ca nu cumva Ispititorul+ să vă fi ispitit în vreun fel, iar truda noastră să fi fost în zadar.
6 Dar Timotei tocmai a venit de la voi+ și ne-a adus vești bune despre fidelitatea* și iubirea voastră; el ne-a spus că vă amintiți mereu cu drag de noi și că doriți mult să ne vedeți, așa cum și noi dorim să vă vedem.
7 Iată de ce, fraților, în toate dificultățile* și necazurile noastre, am fost mângâiați datorită vouă și datorită fidelității* pe care o arătați.+
8 Fiindcă noi simțim că prindem viață* dacă voi rămâneți neclintiți în Domnul.
9 De fapt, cum am putea să-i mulțumim îndeajuns lui Dumnezeu pentru voi și pentru marea bucurie pe care o simțim înaintea Dumnezeului nostru datorită vouă?
10 Zi și noapte facem implorări cu ardoare ca să vă vedem* și să completăm ce lipsește credinței voastre.+
11 Fie ca Dumnezeul și Tatăl nostru, precum și Domnul nostru Isus să ne deschidă calea ca să venim la voi!
12 De asemenea, fie ca Domnul să vă facă să creșteți și chiar să abundați în iubire unii față de alții+ și față de toți, așa cum și noi abundăm în iubire față de voi,
13 și, astfel, inima să vi se întărească și să fie ireproșabilă în sfințenie înaintea Dumnezeului+ și Tatălui nostru în timpul prezenței Domnului nostru Isus+ cu toți sfinții săi.