A doua carte a Cronicilor 20:1-37
20 După aceea, moabiții+ și amoniții,+ împreună cu niște amonimi*, au pornit la război împotriva lui Iosafat.
2 Și lui Iosafat i s-a spus: „O mare mulțime a venit împotriva ta din regiunea mării*, din Edom.+ Iată că sunt la Hațațon-Tamar, adică la En-Ghedi”.+
3 Atunci lui Iosafat i s-a făcut frică și a hotărât* să-l caute pe Iehova.+ De aceea, a anunțat un post pentru tot Iuda.
4 Și oamenii din Iuda s-au adunat ca să-l întrebe pe Iehova;+ au venit din toate orașele lui Iuda ca să-i ceară sfat lui Iehova.
5 Atunci Iosafat s-a ridicat în picioare în adunarea lui Iuda și a Ierusalimului, în casa lui Iehova, în fața curții celei noi,
6 și a zis:
„O, Iehova, Dumnezeul strămoșilor noștri, nu ești tu Dumnezeu în ceruri+ și nu stăpânești tu peste toate regatele națiunilor?+ În mâna ta sunt puterea și tăria, astfel că nimeni nu ți se poate împotrivi.+
7 Oare nu tu, o, Dumnezeul nostru, i-ai alungat pe locuitorii acestei țări dinaintea poporului tău, Israel, și apoi le-ai dat-o pentru totdeauna descendenților* lui Avraam, prietenul tău?+
8 Ei s-au stabilit în ea și au construit acolo un sanctuar pentru numele tău,+ zicând:
9 «Dacă va veni asupra noastră vreo nenorocire, fie sabie, fie o judecată nefavorabilă, fie ciumă, fie foamete, vom sta înaintea acestei case și înaintea ta (căci numele tău este în casa aceasta)+ și, în necazul nostru, vom striga către tine după ajutor, iar tu ne vei asculta și ne vei salva».+
10 Și acum, iată ce fac amoniții, moabiții și cei din regiunea muntoasă a Seirului,+ ale căror țări nu le-ai permis israeliților să le invadeze când veneau din țara Egiptului. Israeliții s-au întors de la ei și nu i-au nimicit.+
11 Acum ei ne răsplătesc venind să ne alunge de pe proprietatea ta, pe care ne-ai dat-o ca moștenire.+
12 O, Dumnezeul nostru, nu vei executa tu judecata asupra lor?+ Căci noi nu avem putere în fața acestei mari mulțimi care vine împotriva noastră și nu știm ce să facem,+ dar ochii ne sunt îndreptați spre tine”.+
13 În acest timp, toți cei din Iuda stăteau în picioare înaintea lui Iehova, împreună cu soțiile și cu copiii* lor, inclusiv cu cei mici.
14 Atunci spiritul lui Iehova a venit în mijlocul adunării peste Iahaziel, fiul lui Zaharia, fiul lui Benaia, fiul lui Ieiel, fiul lui Matania, un levit dintre fiii lui Asaf.
15 El a zis: „Fiți atenți, tot Iuda și voi, locuitori ai Ierusalimului, și tu, rege Iosafat! Iată ce vă spune Iehova: «Nu vă temeți și nu vă îngroziți din cauza acestei mari mulțimi, căci lupta nu este a voastră, ci a lui Dumnezeu.+
16 Mâine să coborâți împotriva lor! Ei vor urca prin trecătoarea Țiț. Îi veți găsi la capătul văii*, în fața pustiului Ieruel.
17 De data aceasta nu va fi nevoie să luptați. Ocupați-vă pozițiile, stați liniștiți+ și veți vedea cum vă salvează Iehova!+ O, Iuda și Ierusalim, nu vă temeți și nu vă îngroziți!+ Ieșiți mâine împotriva lor și Iehova va fi cu voi!»”.+
18 Iosafat s-a plecat imediat cu fața la pământ și toți cei din Iuda și locuitorii Ierusalimului au căzut la pământ înaintea lui Iehova ca să se închine lui Iehova.
19 Și leviții dintre urmașii lui Chehat+ și ai lui Core s-au ridicat să-l laude pe Iehova, Dumnezeul Israelului, cu glas foarte puternic.+
20 Dis-de-dimineață, ei s-au ridicat și au ieșit spre pustiul Tecoa.+ În timp ce ieșeau, Iosafat a stat în fața lor și a zis: „Ascultați-mă, Iuda și voi, locuitori ai Ierusalimului! Încredeți-vă în Iehova, Dumnezeul vostru, ca să puteți sta neclintiți*! Încredeți-vă în profeții săi+ și veți reuși!”.
21 După ce s-a sfătuit cu poporul, el a numit bărbați care să cânte+ pentru Iehova și să aducă laude în podoabe sfinte. Aceștia mergeau înaintea bărbaților înarmați și ziceau: „Aduceți-i mulțumiri lui Iehova, căci iubirea sa loială ține veșnic!”.+
22 Când au început să cânte cu bucurie și să aducă laude, Iehova a făcut ca amoniții, moabiții și cei din regiunea muntoasă a Seirului, care invadau Iuda, să fie atacați prin surprindere, iar aceștia s-au ucis unii pe alții.+
23 Și amoniții și moabiții s-au ridicat împotriva locuitorilor din regiunea muntoasă a Seirului+ ca să-i distrugă și să-i nimicească. După ce au terminat cu locuitorii Seirului, s-au omorât unii pe alții.+
24 Dar, când cei din Iuda au ajuns la turnul de veghe din pustiu+ și s-au uitat spre mulțime, au văzut cadavrele lor zăcând pe pământ;+ nimeni nu scăpase.
25 Atunci Iosafat și poporul său au venit să ia pradă și au găsit printre ei multe bunuri, îmbrăcăminte și obiecte de valoare. Au luat de la ei foarte multe lucruri, până n-au mai putut să le ducă.+ Au avut nevoie de trei zile ca să ducă prada, căci era foarte multă.
26 În a patra zi s-au strâns în valea Beraca și acolo l-au lăudat* pe Iehova. Iată de ce au numit locul acela valea Beraca*+ și acesta îi este numele și în ziua de azi.
27 Apoi toți bărbații din Iuda și din Ierusalim, în frunte cu Iosafat, s-au întors la Ierusalim cu bucurie, căci Iehova îi făcuse să se bucure cu privire la dușmanii lor.+
28 Astfel, au venit la Ierusalim cu lire, cu harpe+ și cu trompete+ și s-au dus la casa lui Iehova.+
29 Și, când toate regatele țărilor au auzit că Iehova luptase împotriva dușmanilor Israelului, groaza de Dumnezeu a venit peste ele.+
30 Astfel, regatul lui Iosafat a avut liniște, iar Dumnezeul său a continuat să-i dea odihnă de jur împrejur.+
31 Și Iosafat a continuat să domnească peste Iuda. El avea 35 de ani când a devenit rege și a domnit 25 de ani la Ierusalim. Mama lui se numea Azuba și era fiica lui Șilhi.+
32 El a umblat pe calea tatălui său, Asa.+ Nu s-a abătut de la ea și a făcut ce este drept în ochii lui Iehova.+
33 Totuși, locurile înalte n-au fost înlăturate+ și poporul nu-și pregătise încă inima ca să-l caute pe* Dumnezeul strămoșilor lor.+
34 Celelalte fapte ale lui Iosafat, de la început până la sfârșit, sunt consemnate în scrierile lui Iehu,+ fiul lui Hanani,+ care au fost incluse în Cartea regilor Israelului.
35 Și Iosafat, regele lui Iuda, a încheiat o alianță cu Ahazia, regele Israelului, care făcea ce este rău.+
36 S-a asociat cu el pentru a face corăbii care să meargă la Tarsis+ și au făcut corăbii în Ețion-Gheber.+
37 Dar Eliezer, fiul lui Dodavahu, din Mareșa, a profețit împotriva lui Iosafat zicând: „Pentru că ai încheiat o alianță cu Ahazia, Iehova îți va distruge lucrările”.+ Astfel, corăbiile au fost grav avariate+ și n-au mai putut să meargă la Tarsis.
