Judecătorii 16:1-31
16 Odată, Samson s-a dus la Gaza. Acolo a văzut o prostituată și a intrat la ea.
2 Oamenii din Gaza au fost înștiințați: „Samson a venit aici”. Atunci ei l-au înconjurat și l-au pândit toată noaptea la poarta orașului. Au stat liniștiți toată noaptea, spunându-și: „Când se va lumina de ziuă, îl vom omorî”.
3 Dar Samson a stat culcat până la miezul nopții. Apoi, la miezul nopții, s-a ridicat, a apucat canaturile porții orașului și cei doi stâlpi laterali și le-a smuls împreună cu zăvorul. Le-a pus pe umeri și le-a dus pe vârful muntelui din fața Hebronului.
4 După aceea, el s-a îndrăgostit de o femeie din valea* Sorec, pe nume Dalila.+
5 Domnitorii filistenilor s-au dus la ea și i-au zis: „Amăgește-l*+ și află în ce stă marea lui putere, cum putem să-l învingem, să-l legăm și să-l supunem. Pentru aceasta îți vom da fiecare 1 100 de arginți*”.
6 Mai târziu, Dalila i-a zis lui Samson: „Spune-mi, te rog, de unde vine marea ta putere și cu ce trebuie să fii legat ca să fii învins?”.
7 Samson i-a răspuns: „Dacă voi fi legat cu șapte corzi de arc noi*, care n-au fost uscate, voi slăbi și voi fi ca un om obișnuit”.
8 Astfel, domnitorii filistenilor au urcat la ea și i-au adus șapte corzi de arc noi, care nu fuseseră uscate, și ea l-a legat cu ele.
9 Și niște oameni stăteau la pândă la ea, într-o cameră. Atunci ea a strigat: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!”. Dar el a rupt corzile de arc, la fel de ușor cum se rupe un fir de in* când se atinge de foc.+ Și nu s-a aflat secretul puterii lui.
10 Atunci Dalila i-a zis lui Samson: „Iată! M-ai amăgit* spunându-mi minciuni. Acum, spune-mi, te rog, cu ce trebuie să fii legat”.
11 Și el i-a zis: „Dacă voi fi legat cu frânghii noi, care n-au fost folosite niciodată, voi slăbi și voi fi ca un om obișnuit”.
12 Dalila a luat niște frânghii noi, l-a legat cu ele și a strigat: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!”. (În tot acest timp, oamenii aflați la pândă stăteau în cameră.) Dar el le-a rupt de pe brațele sale ca pe niște fire de ață.+
13 Apoi Dalila i-a zis lui Samson: „Până acum m-ai amăgit spunându-mi minciuni.+ Spune-mi cu ce trebuie să fii legat”. Atunci el i-a zis: „Trebuie să-mi țeși cele șapte cozi de pe cap cu firul de urzeală”.
14 Ea le-a fixat deci cu un cui* și a strigat: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!”. Atunci el s-a trezit din somn și a smuls cuiul războiului de țesut și firul de urzeală.
15 Și ea a zis: „Cum poți să spui: «Te iubesc»,+ când inima ta nu este cu mine? De trei ori m-ai amăgit și nu mi-ai spus de unde vine marea ta putere”.+
16 Întrucât zi de zi ea îl sâcâia și tot insista, el s-a tulburat foarte mult*.+
17 În cele din urmă, și-a deschis inima înaintea ei și i-a spus: „Briciul n-a trecut niciodată peste capul meu, fiindcă sunt un nazireu al lui Dumnezeu din naștere*.+ Dacă aș fi ras, puterea m-ar părăsi, aș slăbi și aș fi ca toți ceilalți oameni”.
18 Când Dalila a văzut că el își deschisese inima înaintea ei, i-a chemat imediat pe domnitorii filistenilor,+ zicând: „De data aceasta urcați, căci și-a deschis inima înaintea mea”. Și domnitorii filistenilor au urcat la ea, aducând banii cu ei.
19 Ea l-a adormit pe genunchii ei; apoi a chemat un om și l-a pus să-i radă cele șapte cozi de pe cap. După aceea, ea a început să aibă stăpânire asupra lui, deoarece puterea îl părăsea.
20 Atunci ea a strigat: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!”. El s-a trezit din somn și a zis: „Voi ieși ca în celelalte dăți,+ mă voi scutura și mă voi elibera”. Dar nu știa că Iehova îl părăsise.
21 Astfel, filistenii l-au prins și i-au scos ochii. Apoi l-au dus jos la Gaza și l-au legat cu două obezi de aramă, iar el a ajuns să macine în închisoare.
22 Însă părul capului a început să-i crească din nou după ce fusese ras.+
23 Domnitorii filistenilor s-au adunat să-i aducă o mare jertfă lui Dagon,+ dumnezeul lor, și să sărbătorească, fiindcă ziceau: „Dumnezeul nostru ni l-a dat în mână pe Samson, dușmanul nostru!”.
24 Când poporul l-a văzut, a adus laude dumnezeului lor și a zis: „Dumnezeul nostru ni l-a dat în mână pe dușmanul nostru, cel care ne-a devastat țara+ și care i-a ucis pe mulți dintre ai noștri”.+
25 Și, fiindcă inima le era veselă, au zis: „Chemați-l pe Samson să ne distreze!”. L-au chemat deci pe Samson din închisoare ca să-i amuze și l-au pus între coloane.
26 Atunci Samson i-a zis băiatului care îl ținea de mână: „Lasă-mă să ating coloanele care susțin casa și să mă sprijin de ele”.
27 (Casa era plină de bărbați și de femei. Toți domnitorii filistenilor erau acolo, iar pe acoperiș erau aproximativ 3 000 de bărbați și de femei care priveau în timp ce Samson îi distra.)
28 Atunci Samson+ l-a chemat pe Iehova și a zis: „Domn Suveran Iehova, adu-ți aminte de mine, te rog, și dă-mi putere,+ te rog, doar de data aceasta, o, Dumnezeule, și lasă-mă să mă răzbun pe filisteni pentru unul dintre cei doi ochi ai mei”.+
29 Apoi Samson s-a proptit de cele două coloane din mijloc care susțineau casa, punându-și mâna dreaptă pe una și mâna stângă pe cealaltă.
30 Și Samson a strigat: „Să mor* împreună cu filistenii!”. Apoi a împins cu toată puterea, iar casa a căzut peste domnitori și peste toți oamenii din ea.+ Astfel, când a murit, el a ucis mai mulți oameni decât a ucis în timpul vieții lui.+
31 Mai târziu, frații săi și toată familia tatălui său au coborât să-l ia. Ei l-au dus și l-au înmormântat între Țora+ și Eștaol, în mormântul lui Manoah,+ tatăl său. El judecase Israelul 20 de ani.+
