Estera 9:1-32

  • Victoria iudeilor (1-19)

  • Este instituită sărbătoarea Purim (20-32)

9  În a 13-a zi a lunii a 12-a, adică adar*,+ când porunca regelui și legea sa trebuiau îndeplinite,+ în ziua în care dușmanii iudeilor sperau să-i învingă, s-a întâmplat exact invers: iudeii i-au învins pe cei ce îi urau.+  Iudeii s-au strâns în orașele lor, în toate provinciile regelui Ahașveroș,+ ca să lupte împotriva celor ce voiau să le facă rău; și niciun om nu li s-a putut împotrivi, căci groaza de ei cuprinsese toate popoarele.+  Și toți prinții provinciilor, satrapii,+ guvernatorii și cei ce se ocupau de treburile regelui îi susțineau pe iudei, întrucât se temeau de Mardoheu.  Mardoheu devenise puternic+ în casa* regelui și faima lui se răspândea în toate provinciile, fiindcă devenea din ce în ce mai puternic.  Iudeii i-au lovit cu sabia pe toți dușmanii lor, doborându-i și omorându-i; le-au făcut tot ce-au vrut celor ce-i urau.+  În fortăreața* Susa,+ iudeii au doborât și au omorât 500 de bărbați.  De asemenea, i-au omorât pe Parșandata, Dalfon, Aspata,  Porata, Adalia, Aridata,  Parmașta, Arisai, Aridai și Vaizata, 10  cei zece fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, dușmanul iudeilor.+ I-au omorât, însă n-au luat nimic ca pradă.+ 11  Și, în ziua aceea, regelui i s-a adus la cunoștință numărul celor uciși în fortăreața* Susa. 12  Regele i-a spus reginei Estera: „În fortăreața* Susa, iudeii au doborât și au omorât 500 de bărbați și pe cei zece fii ai lui Haman. Ce-au făcut oare în celelalte provincii ale regelui?+ Care-ți este acum cererea? Îți va fi îndeplinită! Și ce rugăminte mai ai? Așa se va face!”. 13  Estera a răspuns: „Dacă regele găsește de cuviință,+ să li se permită iudeilor din Susa să facă și mâine conform legii de azi,+ iar cei zece fii ai lui Haman să fie atârnați pe stâlp”.+ 14  Și regele a poruncit să se facă așa. S-a dat deci o lege în Susa, iar cei zece fii ai lui Haman au fost atârnați pe stâlp. 15  Iudeii din Susa s-au strâns din nou în a 14-a zi a lunii adar+ și au omorât 300 de bărbați din Susa, însă n-au luat nimic ca pradă. 16  Ceilalți iudei din provinciile regelui s-au strâns și ei și s-au apărat*.+ Au scăpat de dușmanii lor,+ omorând 75 000 dintre cei ce-i urau, însă n-au luat nimic ca pradă. 17  Aceasta s-a întâmplat în a 13-a zi a lunii adar. În a 14-a zi s-au odihnit și au făcut din această zi o zi de ospăț și de bucurie. 18  Iudeii din Susa s-au strâns în a 13-a+ și în a 14-a zi.+ În a 15-a zi s-au odihnit și au făcut din această zi o zi de ospăț și de bucurie. 19  Dar iudeii care locuiau în celelalte orașe, din toate provinciile, au făcut din a 14-a zi a lunii adar o zi de bucurie și de ospăț, o zi de sărbătoare+ și o ocazie de a-și trimite porții de mâncare unii altora.+ 20  Mardoheu+ a consemnat aceste evenimente și le-a trimis scrisori oficiale tuturor iudeilor din toate provinciile regelui Ahașveroș, celor de aproape și celor de departe. 21  El le-a poruncit să țină a 14-a și a 15-a zi a lunii adar, an de an, 22  deoarece în zilele acelea iudeii au scăpat de dușmanii lor și în luna aceea mâhnirea lor s-a schimbat în bucurie, iar jalea lor,+ în zi de sărbătoare. Ei trebuiau să le țină ca zile de ospăț și de bucurie și ca zile în care să-și trimită porții de mâncare unii altora și să le dea daruri săracilor. 23  Și iudeii au fost de acord să facă din zilele acestea zile de sărbătoare anuală și să respecte ceea ce le-a scris Mardoheu. 24  Căci Haman,+ fiul lui Hamedata, agaghitul,+ dușmanul tuturor iudeilor, plănuise să-i omoare pe iudei+ și aruncase purul,+ adică sorțul, ca să provoace panică în rândurile lor și să-i omoare. 25  Dar, când Estera a intrat la rege, acesta a poruncit printr-un document scris:+ „Planul rău pe care l-a pus la cale împotriva iudeilor+ să se întoarcă asupra capului său”. Și el și fiii lui au fost atârnați pe stâlp.+ 26  De aceea, aceste zile au fost numite Purim, de la cuvântul pur*.+ Astfel, având în vedere tot ce s-a scris în această scrisoare, precum și ceea ce văzuseră și ceea ce li se întâmplase, 27  iudeii și-au luat angajamentul ca ei, urmașii lor și toți cei care li se alăturau+ să țină mereu aceste două zile și să îndeplinească la timpul fixat, an de an, ceea ce era scris cu privire la ele. 28  Iudeii trebuiau să-și amintească de zilele acestea și să le țină din generație în generație, în fiecare familie, în fiecare provincie și în fiecare oraș; zilele de Purim nu trebuiau să înceteze în mijlocul iudeilor, iar amintirea lor nu trebuia să dispară din rândul urmașilor lor. 29  Apoi a fost scrisă o a doua scrisoare privitoare la Purim, iar regina Estera, fiica lui Abihail, și Mardoheu, iudeul, au confirmat-o cu toată autoritatea. 30  Și au fost trimise scrisori oficiale tuturor iudeilor din cele 127 de provincii+ ale imperiului lui Ahașveroș,+ cuvinte de pace și de adevăr, 31  prin care li se cerea să sărbătorească Purimul la timpul fixat, așa cum le porunciseră Mardoheu, iudeul, și regina Estera+ și așa cum își luaseră angajamentul să facă ei* și urmașii lor,+ inclusiv să țină post+ și să înalțe implorări.+ 32  Porunca Esterei a întărit aceste lucruri privitoare la Purim+ și a fost consemnată într-o carte.

Note de subsol

Sau „palatul”.
Sau „palatul”, „citadela”.
Sau „palatul”, „citadela”.
Sau „palatul”, „citadela”.
Sau „și-au apărat sufletul”.
„Pur” înseamnă „sorț”. „Purim”, forma de plural, a devenit numele sărbătorii ținute de evrei în luna a 12-a a calendarului sacru. Vezi Ap. B15.
Sau „sufletul lor”.