Exodul 13:1-22
13 Și Iehova i-a vorbit din nou lui Moise și i-a zis:
2 „Sfințește* pentru mine orice întâi născut de sex bărbătesc* dintre israeliți. Întâiul născut de sex bărbătesc al unui israelit și întâiul născut mascul al unui animal îmi aparțin mie”.+
3 Atunci Moise a zis poporului: „Să vă aduceți aminte de ziua aceasta în care ați ieșit din Egipt,+ din casa sclaviei, pentru că Iehova v-a scos de aici cu mână puternică.+ Să nu mâncați nimic dospit.
4 Voi ați ieșit în ziua aceasta, în luna abib*.+
5 Când Iehova te va duce în țara canaaniților, a hetiților, a amoriților, a heviților și a iebusiților,+ cu privire la care le-a jurat strămoșilor tăi că ți-o va da,+ o țară în care curge lapte și miere,+ iată ce să faci an de an în luna aceasta:
6 Șapte zile să mănânci turte nedospite,+ iar în a șaptea zi va fi o sărbătoare pentru Iehova.
7 Să mănânci turte nedospite în cele șapte zile;+ să nu se găsească nimic dospit la tine+ și nici plămădeală să nu se găsească la tine, pe tot teritoriul tău*.
8 Și în ziua aceea să-i spui fiului tău: «Aceasta este în amintirea a ceea ce a făcut Iehova pentru mine când am ieșit din Egipt».+
9 Să fie pentru tine ca un semn pe mână și ca un semn de aducere-aminte pe frunte*,+ astfel încât legea lui Iehova să fie pe buzele tale*, pentru că Iehova te-a scos din Egipt cu mână puternică.
10 Să respecți această dispoziție la timpul fixat, an de an.+
11 Când Iehova te va duce în țara canaaniților, cu privire la care v-a jurat ție și strămoșilor tăi că ți-o va da,+
12 să-i dedici lui Iehova orice întâi născut de sex bărbătesc*, precum și orice întâi născut mascul din turma pe care o vei avea. Ei îi aparțin lui Iehova.+
13 Pe orice întâi născut al măgarului să-l răscumperi cu o oaie, iar dacă nu-l răscumperi, să-l omori frângându-i gâtul. Și să-l răscumperi pe orice întâi născut dintre fiii tăi.+
14 Dacă fiul tău te va întreba mai târziu: «Ce înseamnă aceasta?», să-i spui: «Iehova ne-a scos cu mână puternică din Egipt, din casa sclaviei.+
15 Când faraonul s-a încăpățânat și nu ne-a lăsat să plecăm,+ Iehova i-a omorât pe toți întâii născuți din țara Egiptului, de la întâiul născut al omului până la întâiul născut al animalului.+ Iată de ce îi aduc jertfă lui Iehova toți masculii întâi născuți* și îl răscumpăr pe orice întâi născut dintre fiii mei».
16 Să fie ca un semn pe mâna ta și pe fruntea ta*,+ pentru că Iehova ne-a scos cu mână puternică din Egipt”.
17 Când faraonul a lăsat poporul să plece, Dumnezeu nu i-a condus pe drumul care trece prin țara filistenilor, deși era mai scurt. Căci Dumnezeu a zis: „Când va avea de purtat război, s-ar putea ca poporul să se răzgândească și să se întoarcă în Egipt”.
18 Astfel, Dumnezeu a dus poporul pe o rută ocolitoare, pe drumul care trece prin pustiul de lângă Marea Roșie.+ Israeliții au plecat din țara Egiptului în mod ordonat, ca în formație de luptă.
19 Moise a luat și oasele lui Iosif, deoarece Iosif îi pusese pe fiii lui Israel să jure: „Dumnezeu își va îndrepta negreșit atenția spre voi; să luați oasele mele de aici”.+
20 Ei au plecat de la Sucot și și-au așezat tabăra la Etam, la marginea pustiului.
21 Și Iehova mergea înaintea lor, ziua într-un stâlp de nor, ca să-i conducă pe drum,+ iar noaptea într-un stâlp de foc, ca să le dea lumină, și astfel ei să poată călători și ziua, și noaptea.+
22 Stâlpul de nor nu se îndepărta dinaintea poporului în timpul zilei și nici stâlpul de foc în timpul nopții.+
