Faptele apostolilor 24:1-27

  • Acuzațiile aduse lui Pavel (1-9)

  • Apărarea lui Pavel înaintea lui Felix (10-21)

  • Cazul lui Pavel este amânat doi ani (22-27)

24  Cinci zile mai târziu, marele preot Anania+ a coborât cu câțiva bătrâni și cu un orator* numit Tertul și și-au prezentat plângerea împotriva lui Pavel înaintea guvernatorului.+  Când a fost chemat, Tertul a început să-l acuze pe Pavel. El a zis: „Datorită ție ne bucurăm de multă pace și datorită prevederii tale se fac reforme în această națiune.  Mărturisim aceasta oricând și oriunde, Excelența ta, Felix, cu cea mai mare recunoștință.  Dar, ca să nu te rețin prea mult, te implor, în bunătatea ta, să ne asculți câteva momente!  Am aflat că omul acesta este o ciumă*,+ că provoacă rebeliuni+ printre toți iudeii de pe pământul locuit și că este un conducător al sectei nazarinenilor.+  El a încercat chiar să profaneze templul; de aceea, l-am prins.+  ——*  Când îl vei interoga, vei afla tu însuți despre toate aceste lucruri de care îl acuzăm”.  Atunci iudeii au susținut și ei acuzațiile, afirmând că lucrurile acelea erau adevărate. 10  Când guvernatorul i-a făcut semn din cap să vorbească, Pavel a răspuns: „Întrucât știu bine că această națiune te are judecător de mulți ani, sunt bucuros să vorbesc în apărarea mea.+ 11  Tu însuți poți să verifici că nu sunt mai mult de 12 zile de când am urcat la Ierusalim ca să mă închin lui Dumnezeu.+ 12  Ei nu m-au găsit nici contrazicându-mă cu cineva în templu și nici instigând vreo gloată în sinagogi sau undeva în oraș. 13  Și nici nu pot să aducă dovezi cu privire la lucrurile de care mă acuză acum. 14  Dar recunosc înaintea ta că îndeplinesc un serviciu sacru pentru Dumnezeul strămoșilor mei+ potrivit căii pe care ei o numesc «sectă»; de asemenea, cred tot ce este prevăzut în Lege și scris în Profeți.+ 15  Și am în Dumnezeu speranța pe care o au și oamenii aceștia: că va fi o înviere+ atât a celor drepți, cât și a celor nedrepți.+ 16  De aceea, mă străduiesc mereu să am o conștiință curată* înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor.+ 17  După mulți ani am venit să aduc daruri de îndurare+ națiunii mele și să ofer ofrande. 18  În timp ce făceam aceste lucruri, ei m-au găsit în templu după ce mă purificasem din punct de vedere ceremonial,+ dar nu eram cu vreo mulțime, nici nu provocam tulburare. Însă acolo erau niște iudei din provincia Asia, 19  care ar trebui să fie prezenți înaintea ta și să mă acuze dacă ar avea, într-adevăr, ceva împotriva mea.+ 20  Sau să spună chiar oamenii aceștia de ce anume m-au găsit vinovat când am stat înaintea Sanhedrinului, 21  în afară doar de ceea ce am strigat când eram în mijlocul lor: «Pentru învierea morților sunt judecat astăzi înaintea voastră!»”.+ 22  Totuși, Felix, care era bine informat cu privire la această Cale,+ i-a amânat spunând: „Voi hotărî asupra lucrurilor privitoare la voi când va coborî comandantul Lisias”. 23  Și i-a poruncit centurionului să-l țină pe Pavel în arest, dar să-i dea o oarecare libertate și să-i lase pe ai lui să se îngrijească de el. 24  Câteva zile mai târziu, Felix a venit împreună cu Drusila, soția lui, care era iudeică, a trimis după Pavel și l-a ascultat cu privire la credința în Cristos Isus.+ 25  Dar, în timp ce Pavel vorbea despre dreptate, despre stăpânirea de sine și despre judecata viitoare,+ Felix s-a înspăimântat și a spus: „Acum du-te, iar când voi avea ocazia, voi trimite din nou după tine”. 26  În același timp, el spera că Pavel îi va da bani. De aceea, trimitea după el tot mai des și vorbea cu el. 27  După doi ani, lui Felix i-a luat locul Porcius Festus. Și, pentru că voia să câștige favoarea iudeilor,+ Felix l-a lăsat pe Pavel în arest.

Note de subsol

Sau „avocat”.
Sau „un instigator”.
Sau „nepătată”.