Iov 23:1-17
23 Iov a luat cuvântul și a zis:
2 „Chiar și azi mă voi plânge cu încăpățânare*.+Sunt sleit de puteri de-atâta suspin.
3 O, de-aș ști unde să-l găsesc pe Dumnezeu!+
M-aș duce până la locuința lui.+
4 Aș merge la judecată înaintea luiși mi-aș umple gura cu argumente;
5 aș afla cum mi-ar răspundeși aș lua aminte la ce mi-ar spune.
6 S-ar certa el cu mine folosindu-se de marea sa putere?
Nu! Cu siguranță, m-ar asculta.+
7 Acolo, cauza celui drept ar fi soluționatăși aș fi achitat o dată pentru totdeauna de Judecătorul meu.
8 Dar, dacă mă duc la răsărit, el nu este acolo;vin înapoi și nu-l găsesc.
9 Când lucrează la stânga, nu-l zăresc;apoi se întoarce la dreapta, dar tot nu-l văd.
10 Însă el știe calea pe care merg.+
După ce mă va pune la încercare, voi ieși ca aurul pur.+
11 Picioarele mele au urmat îndeaproape pașii lui;am rămas pe calea lui și nu m-am abătut de la ea.+
12 Nu m-am îndepărtat de porunca buzelor lui.
Am prețuit cuvintele lui+ chiar mai mult decât mi s-a cerut*.
13 Când este hotărât, cine i se poate împotrivi?+
Când el* vrea să facă ceva, face.+
14 Căci el va îndeplini întru totul ce a hotărât în privința meași are în minte multe lucruri ca acestea.
15 Iată de ce sunt tulburat din cauza lui;când mă gândesc la el, mă cuprinde teama.
16 Dumnezeu m-a făcut să-mi pierd curajul,Cel Atotputernic m-a înfricoșat.
17 Dar încă nu m-a amuțit întunericulși nici bezna care mi-a acoperit fața.
