După Luca 14:1-35
14 Altă dată, într-un sabat, Isus a intrat în casa unuia dintre conducătorii fariseilor ca să ia masa, iar ei îl urmăreau cu atenție.
2 Și iată că în fața lui era un om bolnav de hidropizie*.
3 Atunci Isus i-a întrebat pe cei care erau experți în Lege și pe farisei: „Este permis să vindeci în sabat sau nu?”.+
4 Dar ei tăceau. Atunci el l-a atins pe omul acela, l-a vindecat și l-a lăsat să plece.
5 Apoi le-a zis: „Dacă vreunuia dintre voi îi cade fiul sau taurul într-o fântână+ în ziua de sabat, nu-l va scoate imediat afară?”.+
6 Și ei n-au putut să-i răspundă.
7 Apoi, văzând că invitații își alegeau locurile cele mai de seamă,+ le-a spus o ilustrare:
8 „Când cineva te invită la un ospăț de nuntă, nu te așeza în locul cel mai de seamă.+ Poate că a fost invitat și cineva mai important decât tine.
9 Iar cel care v-a invitat pe amândoi va veni și îți va zice: «Dă-i locul acestui om». Atunci te vei duce rușinat să ocupi ultimul loc.
10 Ci, când ești invitat, du-te și așază-te pe ultimul loc, pentru ca, atunci când va veni cel care te-a invitat, să-ți zică: «Prietene, du-te pe un loc mai bun!». Atunci vei fi onorat în fața tuturor invitaților.+
11 Pentru că cine se înalță va fi umilit și cine se umilește va fi înălțat”.+
12 Apoi i-a spus și celui care îl invitase: „Când dai un prânz sau o cină, nu-i chema pe prietenii tăi, pe frații tăi, pe rudele tale sau pe vecinii tăi bogați. S-ar putea ca și ei, la rândul lor, să te invite, iar aceasta ar fi o răsplată pentru tine.
13 Ci, când dai un ospăț, invită-i pe săraci, pe infirmi, pe șchiopi și pe orbi+
14 și vei fi fericit, pentru că ei n-au cu ce să te răsplătească. Și vei fi răsplătit la învierea+ celor drepți”.
15 Auzind aceste lucruri, unul dintre invitați i-a zis: „Fericit este cel care stă la masă* în Regatul lui Dumnezeu!”.
16 Isus i-a spus: „Un om a dat o cină mare,+ la care a invitat mulți oameni.
17 La ora cinei l-a trimis pe sclavul său să le spună invitaților: «Veniți, pentru că acum totul este gata!».
18 Însă toți, deopotrivă, au început să se scuze.+ Primul i-a zis: «Am cumpărat un ogor și trebuie să mă duc să-l văd. Scuză-mă, te rog!».
19 Altul a zis: «Am cumpărat cinci perechi de vite și mă duc să le încerc. Scuză-mă, te rog!».+
20 Iar altul a zis: «Tocmai m-am căsătorit și, de aceea, nu pot să vin».
21 Sclavul a venit și i-a relatat aceste lucruri stăpânului său. Atunci stăpânul casei s-a mâniat și i-a zis sclavului său: «Ieși repede pe drumurile principale și pe străduțele orașului și adu-i aici pe săraci, pe infirmi, pe orbi și pe șchiopi».
22 După un timp, sclavul a zis: «Stăpâne, s-a făcut așa cum ai poruncit și tot mai este loc».
23 Atunci stăpânul i-a zis sclavului: «Ieși pe drumuri și pe cărări și obligă-i pe oameni să intre, ca să mi se umple casa.+
24 Căci vă spun că niciunul dintre cei care au fost invitați nu va gusta din cina mea»”.+
25 Și, în timp ce mari mulțimi călătoreau cu Isus, el s-a întors spre ele și le-a zis:
26 „Dacă cineva vine la mine și nu-și urăște* tatăl, mama, soția, copiii, frații și surorile, ba chiar propria viață*,+ nu poate fi discipolul meu.+
27 Cine nu-și poartă stâlpul de tortură* și nu vine după mine nu poate fi discipolul meu.+
28 De exemplu, dacă unul dintre voi vrea să construiască un turn, nu se așază mai întâi și calculează cheltuiala ca să vadă dacă are cu ce să-l termine?
29 Altfel, i-ar pune temelia, dar n-ar putea să-l termine și toți cei ce vor vedea lucrul acesta vor începe să râdă de el
30 zicând: «Omul acesta a început să construiască, dar n-a putut să termine».
31 Sau, dacă un rege vrea să pornească la război împotriva altui rege, nu se așază el mai întâi și se sfătuiește ca să vadă dacă poate să-l învingă cu 10 000 de soldați pe cel care vine împotriva lui cu 20 000?
32 Dacă nu poate, atunci, în timp ce regele acela este încă departe, trimite un grup de mesageri și cere pace.
33 Tot așa, fiți siguri că niciunul dintre voi care nu renunță la toate bunurile lui nu poate fi discipolul meu.+
34 Sarea, desigur, este bună. Dar, dacă sarea își pierde puterea*, cu ce îi va fi redată?+
35 Nu este de folos nici pentru pământ, nici pentru îngrășământ, ci este aruncată. Cine are urechi de auzit să audă!”.+
