După Luca 2:1-52

  • Nașterea lui Isus (1-7)

  • Îngerii li se arată păstorilor (8-20)

  • Circumcizia și purificarea (21-24)

  • Simeon îl vede pe Cristos (25-35)

  • Ana vorbește despre copil (36-38)

  • Întoarcerea la Nazaret (39, 40)

  • Isus în templu la 12 ani (41-52)

2  În zilele acelea, Cezar August a dat un decret prin care toată populația* trebuia să se înregistreze.  (Acest prim recensământ s-a făcut când Quirinius era guvernatorul Siriei.)  Și toți oamenii s-au dus să se înregistreze, fiecare în orașul lui.  Astfel, și Iosif+ a urcat din Galileea, din orașul Nazaret, în Iudeea, în orașul lui David, numit Betleem,+ pentru că era din casa și din familia lui David.  El s-a dus să se înregistreze împreună cu Maria, care îi fusese deja dată în căsătorie+ și care acum se pregătea să nască.+  În timp ce erau acolo, a venit vremea ca ea să nască.  Și l-a născut pe fiul ei, întâiul ei născut;+ l-a înfășat și l-a culcat într-o iesle,+ fiindcă nu mai găsiseră loc de găzduire.  În regiunea aceea erau niște păstori care trăiau sub cerul liber și care își păzeau noaptea turmele.  Deodată, îngerul lui Iehova* a apărut înaintea lor și gloria lui Iehova* a strălucit în jurul lor, iar ei s-au înfricoșat foarte tare. 10  Dar îngerul le-a zis: „Nu vă temeți, căci iată că vă anunț vestea bună despre o mare bucurie pe care o va avea tot poporul. 11  Fiindcă astăzi în orașul lui David+ vi s-a născut un salvator,+ care este Cristos Domnul.+ 12  Acesta va fi semnul pentru voi: veți găsi un prunc înfășat și culcat într-o iesle”. 13  Deodată, îngerului i s-a alăturat o mulțime din armata cerească,+ lăudându-l pe Dumnezeu și zicând: 14  „Glorie lui Dumnezeu în înălțimi și pace pe pământ printre oamenii bunăvoinței*!”. 15  Când îngerii au plecat de la ei ca să se întoarcă în cer, păstorii și-au zis unul altuia: „Să mergem imediat la Betleem ca să vedem ce s-a întâmplat acolo, după cum ne-a spus Iehova*”. 16  S-au dus deci repede acolo și i-au găsit pe Maria, pe Iosif și pe prunc, care era culcat în iesle. 17  Când au văzut aceasta, au povestit ce li se spusese despre copilaș. 18  Toți cei care ascultau ce spuneau păstorii se mirau, 19  dar Maria păstra în minte toate aceste cuvinte și medita la ele în inima ei.+ 20  Apoi păstorii s-au întors, glorificându-l și lăudându-l pe Dumnezeu pentru toate lucrurile pe care le auziseră și le văzuseră și care au fost așa cum li se spusese. 21  După opt zile, când a sosit timpul să fie circumcis,+ copilului i s-a pus numele Isus, nume dat de înger înainte de a fi conceput.+ 22  Iar când a venit timpul pentru purificarea lor potrivit Legii lui Moise,+ l-au dus la Ierusalim ca să-l prezinte lui Iehova*, 23  după cum este scris în Legea lui Iehova*: „Orice întâi născut* de sex bărbătesc să fie numit sfânt pentru Iehova*”.+ 24  Și au oferit o jertfă potrivit cu ceea ce se spune în Legea lui Iehova*: „o pereche de turturele sau doi pui de porumbel domestic”.+ 25  Și iată că în Ierusalim era un om pe nume Simeon. Acest om era drept și cu teamă de Dumnezeu. El aștepta mângâierea Israelului,+ iar spiritul sfânt era peste el. 26  De asemenea, Dumnezeu îi dezvăluise prin spiritul sfânt că nu va muri înainte de a-l vedea pe Cristosul lui Iehova*. 27  Sub puterea spiritului, el a venit la templu; când părinții l-au adus aici pe copilașul Isus ca să îndeplinească pentru el obiceiul prevăzut de Lege,+ 28  Simeon a luat copilul în brațe și l-a lăudat pe Dumnezeu zicând: 29  „Acum, Domn Suveran, sclavul tău poate să moară în pace,+ așa cum ai spus, 30  pentru că ochii mei au văzut mijlocul prin care vei aduce salvarea,+ 31  pe care l-ai pregătit sub privirile tuturor popoarelor,+ 32  o lumină+ pentru a îndepărta vălul de pe națiuni+ și o glorie a poporului tău, Israel”. 33  Tatăl și mama copilului se mirau de lucrurile spuse despre el. 34  Simeon i-a binecuvântat și apoi i-a zis Mariei, mama copilului: „Iată că acest copil este numit pentru căderea+ și ridicarea din nou a multora din Israel+ și pentru a fi un semn împotriva căruia se va vorbi+ 35  (da, o sabie lungă îți va străpunge sufletul),+ ca să fie descoperite gândurile multor inimi”. 36  Acolo era și o profetesă, Ana, fiica lui Fanuel, din tribul lui Așer. Această femeie era înaintată în vârstă; ea trăise cu soțul ei șapte ani după ce se căsătoriseră*, 37  iar acum era văduvă și avea 84 de ani. Ea nu lipsea niciodată de la templu și îndeplinea zi și noapte un serviciu sacru, cu post și implorări. 38  Chiar atunci, ea s-a apropiat de ei, i-a adus mulțumiri lui Dumnezeu și le-a vorbit despre copil tuturor celor care așteptau eliberarea Ierusalimului.+ 39  Astfel, după ce au făcut toate lucrurile potrivit Legii lui Iehova*,+ ei s-au întors în Galileea, în orașul lor, Nazaret.+ 40  Și copilașul creștea și se întărea, avea tot mai multă înțelepciune, iar favoarea lui Dumnezeu era peste el.+ 41  Părinții lui obișnuiau să meargă an de an la Ierusalim pentru sărbătoarea Paștelui.+ 42  Când el avea 12 ani, ei au urcat acolo, așa cum se obișnuia la sărbătoare.+ 43  Când s-a încheiat sărbătoarea, au pornit spre casă. Dar băiatul, Isus, a rămas în Ierusalim, iar părinții lui n-au observat. 44  Crezând că era în grupul cu care călătoreau, ei au mers cale de o zi; apoi au început să-l caute printre rude și cunoscuți. 45  Dar, pentru că nu l-au găsit, s-au întors la Ierusalim și l-au căutat peste tot. 46  După trei zile l-au găsit în templu, stând în mijlocul învățătorilor, ascultându-i și punându-le întrebări. 47  Toți cei care îl ascultau erau uimiți de priceperea și de răspunsurile lui.+ 48  Când l-au văzut, părinții lui au rămas uluiți, iar mama lui i-a zis: „Copile, de ce te-ai purtat așa cu noi? Iată că tatăl tău și cu mine te-am căutat disperați”. 49  Dar el le-a zis: „De ce m-ați căutat? Nu știați că trebuie să fiu în casa Tatălui meu?”.+ 50  Însă ei n-au înțeles ce le-a spus. 51  Apoi el a coborât cu ei, s-a întors la Nazaret și a continuat să asculte de ei*.+ Mama lui păstra cu grijă toate aceste cuvinte în inima ei.+ 52  Și Isus creștea în înțelepciune, în statură și în favoare înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor.

Note de subsol

Lit. „tot pământul locuit”.
Sau „care au aprobarea sa”.
Lit. „Oricine deschide pântecele”.
Lit. „după fecioria ei”.
Sau „le era supus”.