Neemia 5:1-19
5 Dar oamenii din popor și soțiile lor erau foarte nemulțumiți și au strigat împotriva fraților lor iudei.+
2 Unii ziceau: „Noi, fiii și fiicele noastre suntem mulți. Avem nevoie de cereale ca să mâncăm și să rămânem în viață”.
3 Alții ziceau: „Ne dăm ogoarele, viile și casele drept garanție ca să facem rost de cereale în timpul foametei”.
4 Iar alții ziceau: „Am luat cu împrumut bani, garantând cu ogoarele și viile noastre, ca să plătim tribut regelui.+
5 Noi suntem de același sânge cu frații noștri*, iar copiii noștri sunt ca ai lor; totuși, noi suntem nevoiți să-i facem pe fiii și pe fiicele noastre sclavi, iar unele dintre fiicele noastre sunt deja sclave.+ Dar nu putem face nimic ca să împiedicăm acest lucru, fiindcă ogoarele și viile noastre sunt ale altora”.
6 Când am auzit strigătul lor și cuvintele acestea, m-am mâniat foarte tare.
7 M-am gândit la aceste lucruri în inima mea și i-am mustrat pe nobili și pe demnitari zicându-le: „Voi luați dobândă* fiecare de la fratele său”.+
Apoi am convocat o adunare mare din cauza lor.
8 Și le-am zis: „Noi i-am răscumpărat, cât ne-a stat în putință, pe frații noștri iudei care erau vânduți națiunilor. Iar acum voi vreți să-i vindeți pe frații voștri,+ pentru ca apoi să ne fie vânduți tot nouă?”. Atunci ei au amuțit și n-au mai avut ce să zică.
9 Apoi am spus: „Nu este bine ce faceți! Oare n-ar trebui să umblați în teamă de Dumnezeul nostru,+ ca să nu fim de batjocura națiunilor, a dușmanilor noștri?
10 Mai mult, eu, frații mei și slujitorii mei le dăm bani și cereale cu împrumut. Vă rog, să nu mai dăm împrumut cu dobândă!+
11 Dați-le înapoi, vă rog, chiar astăzi ogoarele,+ viile, livezile de măslini și casele, precum și a suta parte* din banii, din cerealele, din vinul nou și din uleiul pe care le-ați cerut de la ei ca dobândă”.
12 Atunci ei au zis: „Li le vom înapoia și nu le vom cere înapoi nimic. Vom face întocmai cum spui”. Astfel, i-am chemat pe preoți și i-am pus pe acei bărbați să jure că se vor ține de cuvânt.
13 De asemenea, mi-am scuturat veșmântul* și am zis: „Așa să-l scuture adevăratul Dumnezeu din casa și din rodul muncii lui pe orice om care nu respectă această promisiune! Așa să fie scuturat și lăsat fără nimic!”. Atunci toată congregația a zis: „Amin!”*. Și l-au lăudat pe Iehova. Și poporul a făcut așa cum a promis.
14 Mai mult, din ziua în care am fost numit guvernator+ al lor în țara lui Iuda, din al 20-lea an+ până în al 32-lea an+ al regelui Artaxerxes,+ 12 ani, nici eu, nici frații mei n-am mâncat hrana care i se cuvenea guvernatorului.+
15 Dar ceilalți guvernatori, care au fost înaintea mea, au împovărat poporul și au luat zilnic de la ei 40 de sicli* de argint pentru pâine și vin. Slujitorii lor au asuprit și ei poporul. Însă eu n-am făcut așa,+ din teamă de Dumnezeu.+
16 În plus, am dat o mână de ajutor la repararea acestui zid. Noi n-am cumpărat niciun ogor+ și toți slujitorii mei erau adunați acolo la lucru.
17 La masa mea mâncau 150 de bărbați, iudei și demnitari, precum și cei care veneau la noi din națiuni.
18 Zilnic se pregăteau pentru mine* un taur, șase oi alese și păsări, iar o dată la zece zile aveam tot felul de vinuri, din belșug. Totuși, n-am pretins pâinea care i se cuvenea guvernatorului, căci poporul purta deja o sarcină grea.
19 „Adu-ți aminte de mine, o, Dumnezeul meu, spre bine, pentru tot ce-am făcut în folosul acestui popor!”+
