Rut 1:1-22
1 Pe vremea judecătorilor*,+ peste țară s-a abătut o foamete. Atunci un bărbat s-a mutat din Betleemul+ lui Iuda în câmpiile* Moabului+ împreună cu soția lui și cu cei doi fii ai lui.
2 Numele bărbatului era Elimelec*, numele soției lui, Naomi*, iar numele celor doi fii ai lui, Mahlon* și Chilion*. Ei erau efratiți din Betleemul lui Iuda. Și au ajuns în câmpiile Moabului și s-au stabilit acolo.
3 După un timp, Elimelec, soțul lui Naomi, a murit, iar ea a rămas cu cei doi fii ai ei.
4 Mai târziu, acești bărbați s-au căsătorit cu femei moabite. Numele uneia era Orpa, iar al celeilalte, Rut.+ Și au locuit acolo aproximativ zece ani.
5 Apoi au murit și cei doi fii ai ei, Mahlon și Chilion, astfel că femeia a rămas fără cei doi copii și fără soț.
6 Atunci ea a hotărât să se întoarcă din câmpiile Moabului, întrucât auzise în Moab că Iehova își îndreptase atenția spre poporul său dându-i hrană*, iar nurorile ei s-au dus cu ea.
7 Naomi a plecat deci din locul unde trăise până atunci, însoțită de cele două nurori ale ei. În timp ce mergeau pe drum ca să se întoarcă în țara lui Iuda,
8 ea le-a zis celor două nurori: „Duceți-vă, întoarceți-vă fiecare la casa mamei ei. Iehova să arate iubire loială față de voi,+ așa cum și voi ați arătat față de soții voștri, care au murit, și față de mine.
9 Iehova să vă ajute* să găsiți siguranță*, fiecare în casa unui soț”.+ Apoi le-a sărutat, iar ele au început să plângă în hohote.
10 Și îi ziceau: „Nu, ci vom merge cu tine la poporul tău”.
11 Dar Naomi a zis: „Întoarceți-vă, fiicele mele! De ce să veniți cu mine? Mai pot eu să nasc fii care să devină soții voștri?+
12 Întoarceți-vă, fiicele mele! Duceți-vă, pentru că sunt prea bătrână ca să mă mai căsătoresc. Și, chiar dacă aș spera să găsesc astăzi un soț și aș naște fii,
13 i-ați aștepta până ar crește? Ați rămâne necăsătorite pentru ei? Nu, fiicele mele! Mare îmi este amărăciunea când mă gândesc la voi, pentru că mâna lui Iehova s-a întors împotriva mea”.+
14 Ele au izbucnit din nou în plâns, apoi Orpa a sărutat-o pe soacra ei și a plecat. Însă Rut a rămas cu ea*.
15 Atunci Naomi a zis: „Iată! Cumnata ta văduvă se întoarce la poporul ei și la dumnezeii ei. Întoarce-te împreună cu cumnata ta”.
16 Însă Rut i-a spus: „Nu insista să te părăsesc, să nu mai merg cu tine, căci unde vei merge tu voi merge și eu și unde vei înnopta tu voi înnopta și eu. Poporul tău va fi poporul meu și Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu.+
17 Unde vei muri tu voi muri și eu și acolo voi fi înmormântată. Așa să-mi facă Iehova, ba chiar mai rău, dacă altceva în afară de moarte mă va despărți de tine”.
18 Când a văzut că Rut era hotărâtă să meargă cu ea, Naomi nu i-a mai zis nimic.
19 Și-au continuat deci drumul împreună până au ajuns la Betleem.+ De îndată ce au ajuns la Betleem, tot orașul a început să freamăte, iar femeile spuneau: „Aceasta este Naomi?”.
20 Ea le zicea femeilor: „Nu-mi mai spuneți Naomi*, ci spuneți-mi Mara*, fiindcă Cel Atotputernic mi-a făcut viața foarte amară.+
21 Când am plecat, aveam de toate, dar Iehova a făcut să mă întorc cu mâna goală. De ce să mă numiți Naomi, când Iehova mi s-a împotrivit și Cel Atotputernic a adus nenorocirea asupra mea?”.+
22 Astfel, Naomi s-a întors din câmpiile Moabului+ împreună cu Rut, nora ei moabită. Ele au ajuns la Betleem la începutul secerișului orzului.+
Note de subsol
^ Sau „Când judecau judecătorii”.
^ Sau „regiunea”.
^ Însemnând „Dumnezeul meu este rege”.
^ Însemnând „Plăcerea mea”.
^ Posibil, derivă dintr-un termen ebraic care înseamnă „a-și pierde vlaga”, „a se îmbolnăvi”.
^ Însemnând „Cel care se epuizează”, „Cel care se sfârșește”.
^ Lit. „pâine”.
^ Lit. „un loc de odihnă”.
^ Sau „să vă dea un dar”.
^ Sau „s-a alipit de ea”.
^ Însemnând „Plăcerea mea”.
^ Însemnând „Amară”.
