Isus a venit pe pământ ca să anunțe vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu. Pentru a le arăta oamenilor ce va face Isus când va fi Rege, Iehova i-a dat lui Isus spirit sfânt pentru a înfăptui miracole. Isus putea vindeca orice boală. Oriunde mergea, oamenii bolnavi veneau la el, iar el îi vindeca pe toți: pe orbi, pe surzi, pe cei paralizați, chiar și pe cei aflați sub puterea demonilor. Unii doar îi atingeau marginea hainei și erau vindecați. Mulțimile de oameni îl urmau peste tot. Isus îi primea cu drag, chiar și atunci când voia să fie singur.
Într-o zi, niște oameni au adus la Isus un bărbat paralizat. Dar în casă era atât de multă lume, încât nu au putut să intre. De aceea, au făcut o gaură în acoperiș și l-au lăsat în jos pe bolnav. Atunci Isus i-a spus paraliticului: „Ridică-te și umblă”. Când oamenii au văzut că acesta începe să umble, au rămas uimiți.
Cu altă ocazie, în timp ce Isus intra într-un sat, zece bărbați bolnavi de lepră stăteau la o anumită distanță și strigau: „Isus, ajută-ne!”. La vremea aceea, leproșii nu aveau voie să se apropie de alți oameni. Isus le-a spus celor zece să se ducă la templu, așa cum le cerea Legea lui Iehova leproșilor după ce se însănătoșeau. În drum spre templu, ei au fost vindecați. Când unul dintre ei și-a dat seama că fusese vindecat, s-a întors la Isus pentru a-i mulțumi și pentru a-l lăuda pe Dumnezeu. Numai unul din cei zece i-a mulțumit lui Isus.
O femeie bolnavă de 12 ani dorea cu disperare să se însănătoșească. Ea s-a apropiat de Isus, în timp ce se afla în mulțime, i-a atins marginea hainei și s-a vindecat imediat. Când s-a întâmplat acest lucru, Isus a întrebat: „Cine m-a atins?”. Înfricoșată, femeia a venit în fața lui Isus și i-a spus adevărul. Isus a liniștit-o prin cuvintele: „Fiică, du-te în pace!”.
Un bărbat important pe nume Iair l-a implorat pe Isus: „Vino acasă la mine! Fetița mea este foarte bolnavă”. Dar, înainte ca Isus să ajungă la casa lui Iair, fetița a murit. Când a ajuns acolo, Isus a văzut mulți oameni care plângeau. Isus le-a spus: „Nu plângeți, ea doarme”. Luând mâna fetiței, Isus a zis: „Fetițo, scoală-te!”. Ea s-a ridicat imediat, iar Isus le-a spus părinților ei să-i dea ceva de mâncare. Gândește-te cât de bucuroși trebuie să fi fost acei părinți!
„Dumnezeu l-a uns cu spirit sfânt și cu putere și . . . [Isus] a străbătut țara făcând bine și vindecându-i pe toți cei asupriți de Diavol, pentru că Dumnezeu era cu el.” (Faptele 10:38)