La muntele Sinai, Iehova i-a spus lui Moise să construiască un cort special, numit tabernacol, prin intermediul căruia israeliții să i se închine Lui. Tabernacolul putea fi dus de israeliți oriunde și-ar fi mutat tabăra.

Iehova a zis: „Spune-le celor din popor să ofere ceea ce pot pentru construirea tabernacolului”. Israeliții au oferit aur, argint, aramă, pietre prețioase și bijuterii. Dar ei au mai oferit lână, in, piei de animale, precum și multe alte lucruri. Israeliții au fost atât de generoși, încât Moise a trebuit să le spună: „Avem destule materiale! Nu mai aduceți nimic”.

La construirea tabernacolului au contribuit mulți oameni pricepuți, atât bărbați, cât și femei. Iehova le-a dat înțelepciune pentru a face diferite munci. Unii dintre ei au tors fire, au țesut materiale sau le-au brodat. Alții au montat pietre prețioase, au lucrat în aur sau au sculptat în lemn.

Poporul a construit tabernacolul exact așa cum le spusese Iehova. Ei au făcut o perdea frumoasă care să separe tabernacolul în două încăperi: Sfânta și Sfânta Sfintelor. În Sfânta Sfintelor se găsea arca legământului, făcută din lemn de acacie și din aur. În Sfânta erau un lampadar de aur, o masă și un altar pentru arderea tămâiei. În curtea tabernacolului se aflau un bazin de aramă și un altar mare. Arca legământului le reamintea israeliților de promisiunea pe care i-o făcuseră lui Iehova de a asculta de el. Știi ce este un legământ? Este o promisiune specială.

Iehova i-a ales pe Aaron și pe fiii săi pentru a sluji ca preoți la tabernacol. Ei trebuiau să aibă grijă de tabernacol și să-i aducă lui Iehova jertfe acolo. Numai Aaron, marele preot, avea voie să intre în Sfânta Sfintelor. El făcea acest lucru o dată pe an, ca să aducă o jertfă pentru păcatele lui, pentru păcatele familiei lui și pentru păcatele întregului popor.

Israeliții au terminat construirea tabernacolului după un an de la ieșirea din Egipt. Acum ei aveau un loc unde să-i aducă închinare lui Iehova.

Iehova a umplut tabernacolul cu gloria sa și a făcut să apară un nor deasupra lui. Cât timp norul stătea deasupra tabernacolului, israeliții rămâneau în locul în care se aflau. Dar, când norul se ridica, ei știau că era timpul să pornească la drum. Demontau tabernacolul și urmau norul.