1. Ce le promite Iehova celor care au păcătuit și se căiesc?

 IEHOVA este Creatorul, Legislatorul și Judecătorul nostru, dar și Tatăl nostru ceresc. (Ps. 100:3; Is. 33:22) El are atât autoritatea, cât și dorința de a ne ierta păcatele dacă ne căim cu sinceritate. (Ps. 86:5) Prin intermediul profetului Isaia, el ne-a făcut următoarea promisiune plină de căldură: „Chiar dacă păcatele voastre sunt ca pânza stacojie, vor fi făcute albe ca zăpada”. (Is. 1:18)

2. Ce trebuie să facem pentru a ne bucura de relații pașnice cu ceilalți?

² Întrucât suntem imperfecți, cu toții spunem sau facem lucruri care îi supără pe alții. (Iac. 3:2) Aceasta nu înseamnă că nu putem fi în relații apropiate cu semenii noștri. Însă este important să fim dispuși să iertăm. (Prov. 17:9; 19:11; Mat. 18:21, 22) Iehova dorește să trecem cu vederea greșelile minore ale altora. (Col. 3:13) Avem numeroase motive să fim iertători. La drept vorbind, Iehova ne iartă și pe noi „cu larghețe”. (Is. 55:7)

3. Ce vom analiza în continuare?

³ În acest articol, vom vedea cum pot oamenii imperfecți să fie iertători la fel ca Iehova. De asemenea, vom răspunde la următoarele întrebări: Ce păcate trebuie aduse în atenția bătrânilor? De ce ne îndeamnă Iehova să fim iertători? Și ce putem învăța din exemplul unor frați și surori care au suferit mult din cauza acțiunilor altora?

4. a) Ce trebuie să facă un creștin care a păcătuit grav? b) Care este responsabilitatea bătrânilor când cineva a păcătuit?

⁴ Păcatele grave trebuie să fie aduse la cunoștința bătrânilor. În 1 Corinteni 6:9, 10, sunt menționate câteva astfel de păcate. Păcatele grave reprezintă încălcări flagrante ale normelor lui Dumnezeu. Dacă un creștin păcătuiește grav, acesta trebuie să-i ceară iertare lui Iehova în rugăciune și să meargă la bătrânii de congregație. (Ps. 32:5; Iac. 5:14) Însă, întrucât doar Iehova are autoritatea de a ierta complet păcatele pe baza jertfei de răscumpărare a lui Isus, care este rolul bătrânilor? Iehova le-a încredințat bătrânilor responsabilitatea de a stabili, pe baza Scripturilor, dacă o persoană care a păcătuit poate să rămână în congregație. (1 Cor. 5:12) Astfel, printre altele, ei trebuie să caute răspuns la următoarele întrebări: Este vorba despre un păcat intenționat? A fost comis cu premeditare? A fost practicat o lungă perioadă de timp? Cel mai important, există dovezi ale unei căințe sincere? Sunt indicii că Iehova a iertat păcatul? (Fap. 3:19)

5. Ce foloase aduce munca bătrânilor de congregație?

⁵ Când bătrânii se întâlnesc cu o persoană care a păcătuit, obiectivul lor este ca decizia pe care o iau să coincidă cu decizia luată deja în cer. (Mat. 18:18) De ce este util pentru congregație acest mod de acțiune? Deoarece, în cazul în care cel care a păcătuit nu se căiește, el va fi îndepărtat din congregație pentru a nu le face rău oilor prețioase ale lui Iehova. (1 Cor. 5:6, 7, 11-13; Tit 3:10, 11) De asemenea, această măsură îl poate ajuta pe cel care a păcătuit să se căiască și, astfel, să aibă parte de iertarea lui Iehova. (Luca 5:32) Bătrânii se roagă pentru o persoană care s-a căit, cerându-i lui Iehova să o ajute să-și redobândească sănătatea spirituală. (Iac. 5:15)

6. Beneficiază de iertare o persoană care a fost exclusă? Explicați.

⁶ Să presupunem că bătrânii de congregație constată că persoana care a păcătuit nu se căiește. În acest caz, ea va trebui să fie exclusă din congregație. Iar dacă a încălcat o lege a statului, bătrânii nu-i vor acoperi fapta. Iehova le permite autorităților laice să judece și să pedepsească pe oricine încalcă legile, indiferent dacă se căiește sau nu. (Rom. 13:4) Cu toate acestea, dacă ulterior persoana conștientizează gravitatea acțiunilor sale, se căiește sincer și își schimbă conduita, Iehova este gata s-o ierte. (Luca 15:17-24) El acționează astfel chiar și în cazul păcatelor foarte grave. (2 Cron. 33:9, 12, 13; 1 Tim. 1:15)

7. În ce sens putem ierta o persoană care a păcătuit împotriva noastră?

⁷ Este încurajator să știm că nu este responsabilitatea noastră de a decide dacă cineva merită sau nu iertarea lui Iehova. Totuși, avem de luat o decizie. Uneori, o persoană păcătuiește împotriva noastră – poate chiar grav – , însă regretă ceea ce a făcut și ne roagă să o iertăm. Alteori însă, persoana care ne-a greșit nu-și cere iertare. Chiar și așa, putem decide să o iertăm în sensul că alegem să renunțăm la resentimente și la mânie. Trebuie să recunoaștem că uneori e nevoie de timp și de eforturi, îndeosebi dacă am fost răniți profund de acțiunile ei. În Turnul de veghe din 15 septembrie 1994 se spune: „Atunci când iertați un păcătos nu înseamnă că tolerați păcatul. Pentru un creștin, a ierta înseamnă a lăsa plin de încredere chestiunea în mâinile lui Iehova. El este Judecătorul drept al întregului univers care va face dreptate la timpul potrivit”. De ce ne îndeamnă Iehova, cel mai competent Judecător, să fim iertători și să lăsăm judecata acolo unde îi este locul, în mâinile lui?

8. De ce este iertarea o reflectare a recunoștinței noastre față de îndurarea lui Iehova?

⁸ Iertarea reflectă recunoștință. Într-o ilustrare, Isus l-a comparat pe Iehova cu un stăpân care i-a anulat unui sclav o datorie enormă, imposibil de achitat. Însă acesta nu a fost dispus să-l ierte pe un alt sclav, care îi datora o sumă mult mai mică. (Mat. 18:23-35) Ce idee dorea Isus să ne transmită? Recunoștința pentru marea îndurare a lui Iehova față de noi trebuie să ne îndemne să-i iertăm pe cei care ne greșesc. (Ps. 103:9) Cu ani în urmă, în Turnul de veghe s-a afirmat: „Oricât de mult i-am ierta pe semenii noștri, nu vom ajunge niciodată să egalăm măsura iertării și a îndurării lui Dumnezeu față de noi prin Cristos”.

9. Față de cine manifestă Iehova îndurare? (Matei 6:14, 15)

⁹ Cei care iartă vor fi iertați. Iehova le arată îndurare celor care sunt îndurători. (Mat. 5:7; Iac. 2:13) Isus a scos în evidență această idee în rugăciunea-model. (Mat. 6:14, 15) Iehova subliniase același principiu cu mulți ani înainte, în timpul lui Iov. Acesta fusese profund rănit de cuvintele aspre rostite de trei bărbați, pe nume Elifaz, Bildad și Țofar. Cu acea ocazie, Iehova i-a spus lui Iov să se roage pentru ei. Iov a ascultat și a primit multe binecuvântări de la Iehova. (Iov 42:8-10)

10. De ce sunt nocive resentimentele? (Efeseni 4:31, 32)

¹⁰ Resentimentele sunt nocive. Resentimentele sunt o povară grea, iar Iehova vrea să ne eliberăm de sub apăsarea lor. (Citește Efeseni 4:31, 32.) El ne îndeamnă: „Renunță la mânie și îndepărtează furia”. (Ps. 37:8) Respectarea acestui sfat este o dovadă de înțelepciune. Resentimentele ne pot afecta profund sănătatea fizică și mintală. (Prov. 14:30) Când manifestăm resentimente față de o persoană, este ca și când am bea otravă și ne-am aștepta ca ea să resimtă efectele. Însă, când iertăm, e ca și când ne facem un cadou nouă înșine. (Prov. 11:17) Găsim pacea minții și a inimii și putem persevera în serviciul lui Iehova.

11. Ce spune Biblia despre răzbunare? (Romani 12:19-21)

¹¹ Răzbunarea este a lui Iehova. Iehova nu ne-a acordat dreptul de a ne răzbuna când cineva păcătuiește împotriva noastră. (Citește Romani 12:19-21.) Întrucât avem o perspectivă limitată și atinsă de imperfecțiune, nu suntem în măsură să judecăm corect lucrurile, la fel ca Dumnezeu. (Evr. 4:13) Și, uneori, modul în care privim o situație este influențat negativ de propriile sentimente. Iacov a scris sub inspirație: „Mânia omului nu înfăptuiește dreptatea lui Dumnezeu”. (Iac. 1:20) Putem fi siguri că Iehova va acționa cu dreptate, o dreptate perfectă.

12. De ce iertarea este o dovadă a încrederii noastre în dreptatea lui Iehova?

¹² Iertarea dezvăluie încrederea noastră în dreptatea lui Iehova. Când lăsăm lucrurile în mâinile lui Iehova, arătăm că avem încredere în capacitatea lui de a anula orice rău provocat de păcat. În lumea nouă, rănile emoționale ‘nu ne vor mai veni în minte, nici nu ni se vor mai întoarce în inimă’. (Is. 65:17) Dar este realist să credem că putem îndepărta din inimă mânia și resentimentele când cineva ne rănește profund? În continuare, vom vedea exemplul unor creștini care au reușit.

13, 14. Ce învățăm despre iertare din experiența lui Tony și José?

¹³ Mulți frați și surori au decis să ierte, chiar dacă au fost profund răniți de alții. Ce binecuvântări au avut în urma acestei decizii?

¹⁴ Cu mult timp înainte de a cunoaște adevărul, Tony, din Filipine, a aflat că unul dintre frații săi a fost ucis de un bărbat, pe nume José. Întrucât era o persoană violentă și impulsivă, Tony a vrut să se răzbune. José a fost arestat și condamnat la închisoare pentru crimă. Ulterior, când José a fost eliberat, Tony și-a cumpărat o armă și a jurat că îl va găsi și îl va ucide. Însă a început să studieze Biblia cu Martorii lui Iehova. Tony spune: „În timp ce studiam, am înțeles că trebuia să-mi schimb modul de viață, inclusiv comportamentul violent”. Tony s-a botezat, iar în cele din urmă a fost numit bătrân de congregație. Între timp, și José a devenit Martor al lui Iehova. Să ne imaginăm cât de surprins a fost Tony când a aflat lucrul acesta! La un moment dat, ei s-au întâlnit, s-au îmbrățișat, iar Tony i-a spus lui José că l-a iertat. Tony mărturisește că decizia de a ierta i-a adus o bucurie greu de descris în cuvinte. Cu siguranță, Iehova a binecuvântat dispoziția lui Tony de a ierta.

15, 16. Ce învățăm despre iertare din experiența lui Peter și Sue?

¹⁵ În 1985, Peter și Sue asistau la o întrunire de la sala Regatului. Dintr-odată, a avut loc o explozie puternică. Un bărbat pusese o bombă chiar în sala Regatului. Sue a suferit răni foarte grave, care i-au afectat iremediabil văzul și auzul. În plus, și-a pierdut mirosul. Peter și Sue s-au întrebat de multe ori: „Ce om poate fi în stare de o asemenea faptă?”. După mulți ani, autorul acestui atac, care nu era un slujitor al lui Iehova, a fost arestat și condamnat la închisoare pe viață. Întrebați dacă l-au iertat, Peter și Sue au spus: „Iehova ne învață că mânia și resentimentele ne afectează în plan fizic, emoțional și mintal. De aceea, încă de la început, l-am rugat pe Iehova să ne ajute să îndepărtăm mânia și resentimentele și să mergem înainte”.

¹⁶ În cazul lor, iertarea a fost un proces dificil. Ei adaugă: „Ori de câte ori resimțim efectele traumei prin care a trecut Sue, reapar și sentimentele de mânie. Însă, deoarece nu le alimentăm, ele scad repede în intensitate. Dacă autorul acelui atac ar deveni frate, l-am primi cu inima deschisă. Această experiență ne-a învățat că principiile Bibliei sunt realmente o forță eliberatoare, a cărei putere este mai cuprinzătoare decât ne-am putea imagina. Găsim multă consolare la gândul că, în curând, Iehova va anula efectele acestei tragedii”.

17. Ce învățăm despre iertare din experiența Myrei?

¹⁷ Myra a aflat adevărul când era căsătorită și avea doi copii mici. Soțul ei însă nu a vrut să devină Martor. După un timp, a comis adulter și și-a părăsit familia. Myra spune: „Când soțul meu ne-a părăsit, am avut aceleași sentimente pe care le au mulți când sunt trădați de persoana iubită: șoc, negare, suferință, regret, sentimente de vinovăție și mânie”. Deși căsnicia lor se sfârșise, durerea lăsată în urmă de trădare persista. Myra adaugă: „Aceste sentimente puternice m-au chinuit luni la rând. În cele din urmă, mi-am dat seama că îmi afectau relațiile cu Iehova și cu alții”. În prezent, Myra spune că nu se mai lasă dominată de mânie și că nu mai are resentimente față de fostul soț. Ea chiar speră că, într-o zi, acesta se va apropia de Iehova. Myra privește cu încredere spre viitor. De asemenea, este bucuroasă că a reușit să-și crească în adevăr cei doi copii. În prezent, ea îi slujește lui Iehova alături de copiii ei și de familiile lor.

18. Ce convingere avem cu privire la Iehova, Judecătorul Suprem?

¹⁸ Din fericire, nu nouă ne revine responsabilitatea importantă de a-i judeca pe alții, ci lui Iehova, Judecătorul Suprem. Cât de mult ne liniștește acest gând! (Rom. 14:10-12) Suntem pe deplin convinși că judecata lui Iehova va reflecta, fără excepție, normele sale perfecte cu privire la bine și la rău. (Gen. 18:25; 1 Regi 8:32) Este imposibil ca el să facă ceva nedrept!

19. Ce se va realiza datorită dreptății perfecte a lui Iehova?

¹⁹ Așteptăm cu nerăbdare timpul când Iehova va anula pe deplin efectele imperfecțiunii și ale păcatului. Atunci, rănile fizice și emoționale vor fi complet vindecate. (Ps. 72:12-14; Rev. 21:3, 4) Nici măcar nu ne vom mai aduce aminte de ele. Până atunci, îi suntem recunoscători lui Iehova că ne-a înnobilat cu capacitatea divină de a ierta.