1. Ce anume ne aduce o bucurie autentică?

 IEHOVA dorește să avem un sentiment profund de bucurie. După cum bine știm, bucuria este o fațetă a rodului spiritului sfânt, pe care îl primim de la El. (Gal. 5:22) De asemenea, când dăruim din timpul și energia noastră pentru a participa la serviciul creștin și a-i ajuta pe frați, simțim o bucurie autentică. (Fap. 20:35)

2, 3. a) Potrivit cu Galateni 6:4, ce trebuie să facem pentru a ne păstra bucuria în serviciul lui Iehova? b) Ce vom analiza în acest articol?

² În Galateni 6:4, apostolul Pavel a arătat ce trebuie să facem pentru a ne păstra bucuria. În primul rând, să îi dăm lui Iehova tot ce avem noi mai bun. (Mat. 22:36-38) În al doilea rând, să nu ne comparăm cu alții. Indiferent de starea noastră de sănătate, de instruirea sau de capacitățile pe care le avem, trebuie să-i acordăm lui Iehova meritul pentru realizările noastre deoarece tot ceea ce avem este de la el. Iar, dacă alții sunt mai eficienți decât noi în unele aspecte ale serviciului creștin, ar trebui să ne bucurăm că își folosesc talentele ca să-l laude pe Iehova, nu ca să se scoată în evidență sau din motive egoiste. Prin urmare, în loc să ne luăm la întrecere cu ei, să învățăm de la ei.

³ În continuare, vom vedea ce putem face când suntem descurajați deoarece situația personală ne limitează serviciul adus lui Iehova. De asemenea, vom vedea cum ne putem folosi în cel mai bun mod darurile pe care le avem și ce putem învăța de la alții.

4. Din ce motive am putea să ne descurajăm? Dați un exemplu.

⁴ Unor slujitori ai lui Iehova le este greu să se adapteze la situațiile care le impun limite, cum ar fi vârsta înaintată sau o problemă de sănătate. Este și cazul unei surori pe nume Carol. Ea slujea într-o zonă unde era nevoie de mai mulți vestitori. În acel teritoriu, avea rezultate frumoase. Conducea 35 de studii biblice, dintre care unele au ajuns să se boteze. După aceea, s-a îmbolnăvit grav și a fost obligată să-și petreacă majoritatea timpului în casă. Ea mărturisește: „Știu că, din cauza limitelor pe care le am acum, nu pot face la fel de mult ca alții. Însă inima îmi spune că nu sunt o Martoră la fel de bună ca ei. Lupta dintre ceea ce îmi doresc și cruda realitate este foarte greu de purtat”. Carol își dorește să facă tot ce poate pentru Iehova, o atitudine demnă de laudă. Nu avem nicio îndoială că Dumnezeul nostru plin de compasiune prețuiește mult spiritul ei excelent.

5. a) La ce ar trebui să ne gândim când suntem descurajați de limitele noastre? b) După cum putem observa în imagini, cum a oferit fratele ce avea mai bun în fiecare etapă a vieții?

⁵ Dacă ești uneori descurajat din cauza limitelor pe care le ai, întreabă-te: „Ce așteaptă Iehova din partea mea?”. Simplu spus, să-i dai ce ai mai bun, indiferent ce ar însemna asta în momentul de față. Să ne gândim la următoarea situație: O soră de 80 de ani se simte descurajată deoarece nu mai poate face la fel de mult pentru Iehova ca atunci când avea 40 de ani. Ea se gândește că, deși face tot ce poate, Iehova nu e mulțumit de serviciul ei. Dar oare așa gândește și Iehova? Dacă această soră i-a dat lui Iehova ce avea mai bun la 40 de ani, iar acum, la 80 de ani, îi dă lui Iehova ce are mai bun, înseamnă că, în tot acest timp, i-a dat lui Iehova un dar de cea mai bună calitate. Când începem să simțim că ceea ce facem este insuficient în ochii lui Iehova, trebuie să ne amintim că el stabilește cât trebuie să facem pentru a-i fi plăcuți. Ori de câte ori îi dăruim lui Iehova ce avem noi mai bun, ni-l putem imagina spunându-ne: „Lucrarea ta este foarte bună!”. (Compară cu Matei 25:20-23.)

6. Ce putem învăța din exemplul Mariei?

⁶ Pentru a fi realmente bucuroși, trebuie să ne concentrăm la ceea ce putem face, nu la ceea ce nu putem. O soră pe nume Maria a simțit adevărul acestor cuvinte. Ea suferă de o boală care îi limitează participarea la lucrarea de predicare. La început, a fost descurajată și s-a simțit inutilă. După aceea, s-a gândit la o soră din congregație care era imobilizată la pat și și-a propus să o ajute. Maria spune: „Am stabilit să predicăm împreună prin telefon și prin scrisori. De fiecare dată când mă întorceam de la această soră, eram fericită și mulțumită că am ajutat-o”. Și noi putem fi mai fericiți dacă ne concentrăm la ce putem face, nu la ceea ce nu reușim să facem. Dar dacă situația ne permite să facem mai mult sau dacă excelăm într-o anumită formă a serviciului creștin?

7. Ce sfat le-a dat apostolul Petru creștinilor?

⁷ În prima sa scrisoare inspirată, apostolul Petru și-a îndemnat colaboratorii să-și folosească darurile pentru a-i încuraja pe cei din congregație. El a scris: „În măsura în care fiecare a primit un dar, folosiți-l, slujindu-vă unii altora ca buni administratori ai bunătății nemeritate a lui Dumnezeu”. (1 Pet. 4:10) Nu ar trebui să ne reținem să ne folosim din plin darurile de teamă că am putea trezi în alții sentimente de invidie sau de descurajare. Dacă ne-am reține, nu i-am da lui Iehova ce avem noi mai bun.

8. Potrivit cu 1 Corinteni 4:6, 7, de ce nu ar trebui să ne lăudăm cu darurile noastre?

⁸ Dorim să ne folosim din plin darurile primite, însă nu trebuie să ne lăudăm cu ele. (Citește 1 Corinteni 4:6, 7.) Să presupunem că îți este ușor să inițiezi studii biblice. Nu ar trebui să te reții să-ți folosești darul. Însă este o diferență între a-l folosi și a te lăuda cu el. Poate că recent ai început un studiu biblic și ești foarte entuziasmat. Abia aștepți să le relatezi și fraților din grupa de serviciu experiența ta. Însă, când te întâlnești cu ei, o soră povestește cum a reușit să ofere o revistă în predicare. Ea a oferit o revistă, tu ai început un studiu. Ce vei face? Grupa ar fi încurajată să audă experiența ta, dar ai putea alege să o relatezi cu altă ocazie pentru a nu umbri bucuria surorii tale. A te reține într-o astfel de situație ar fi un gest de bunătate. Dar în niciun caz nu te reține să inițiezi studii biblice! Din moment ce ai primit un dar, folosește-l!

9. Cum ar trebui să ne folosim talentele?

⁹ Să nu uităm că orice capacitate pe care o avem reprezintă un dar din partea lui Iehova. Trebuie să folosim aceste daruri pentru a-i întări pe frați, nu pentru a atrage atenția asupra noastră. (Filip. 2:3) Când ne folosim energia și talentele pentru a face voința lui Dumnezeu, suntem bucuroși, însă nu pentru că facem mai mult decât alții sau pentru că vrem să ne dovedim mai buni decât ei, ci pentru că îl lăudăm pe Iehova.

10. De ce nu este înțelept să ne comparăm cu alții?

¹⁰ Dacă nu suntem atenți, am putea face greșeala de a ne compara punctele forte cu punctele slabe ale altora. De exemplu, un frate ține cuvântări captivante. Acesta este punctul lui forte. În sinea lui însă, l-ar putea privi cu superioritate pe un frate căruia nu îi este ușor să țină cuvântări publice. Dar acel frate excelează, probabil, în alte domenii: poate că este ospitalier, își instruiește în mod exemplar copiii sau este zelos în lucrare. Ne bucurăm că în organizația noastră sunt mulți frați talentați, care își folosesc darurile în serviciul lui Iehova și pentru a-i ajuta pe alții.

11. De ce trebuie să ne străduim să urmăm exemplul lui Isus?

¹¹ Deși nu trebuie să ne comparăm cu alții, putem învăța multe de la persoanele fidele lui Iehova, cel mai remarcabil exemplu fiind Isus. Chiar dacă nu suntem perfecți, asemenea lui, putem imita într-o anumită măsură calitățile sale și modul în care și-a trăit viața. (1 Pet. 2:21) Dacă ne străduim să călcăm cât mai exact pe urmele lui, vom deveni slujitori ai lui Iehova mai buni și mai eficienți.

12, 13. Ce putem învăța de la regele David?

¹² În Biblie sunt menționate exemplele multor slujitori ai lui Iehova care merită să fie imitați, deși au fost imperfecți. (Evr. 6:12) Unul dintre ei este David, pe care Iehova l-a numit „un om după inima mea” sau, potrivit altei redări, „genul de persoană care îmi place cel mai mult”. (Fap. 13:22) Însă David nu a fost perfect. El chiar a făcut greșeli grave. Cu toate acestea, rămâne un exemplu excelent pentru noi. Demn de remarcat este modul în care a reacționat când a fost corectat. El nu a încercat să se justifice. Dimpotrivă, a acceptat sfatul ferm pe care l-a primit și s-a căit cu sinceritate. Drept urmare, Iehova l-a iertat. (Ps. 51:3, 4, 10-12)

¹³ Având în vedere exemplul lui David, ne putem întreba: „Cum reacționez când mi se dă un sfat? Îmi recunosc imediat greșeala sau caut scuze? Dau vina pe alții? Fac tot posibilul să nu repet greșelile?”. Ne putem pune întrebări asemănătoare și când analizăm exemplul altor slujitori fideli menționați în Biblie: „În ce fel se aseamănă situația prin care au trecut ei cu cea în care mă aflu eu? Ce calități frumoase au manifestat? Cum mă pot ridica la înălțimea exemplului lor?”.

14. Ce putem învăța observând exemplul colaboratorilor noștri?

¹⁴ Putem învăța multe lucruri și din exemplul colaboratorilor noștri, tineri sau în vârstă. Îți vine în minte exemplul unei persoane din congregația ta care perseverează cu fidelitate într-o situație grea? Poate că înfruntă presiuni din partea colegilor de școală sau de muncă ori opoziție din partea familiei sau se confruntă cu probleme de sănătate. Ai observat la ea calități pe care ai vrea să le cultivi și tu într-o măsură mai mare? Din exemplul ei, poți învăța lucruri concrete, care te pot ajuta să perseverezi în situația în care te afli. Suntem bucuroși că în congregație avem astfel de exemple demne de urmat. (Evr. 13:7; Iac. 1:2, 3)

15. Ce sfat al apostolului Pavel ne poate ajuta să ne păstrăm bucuria în serviciul lui Iehova?

¹⁵ Pentru ca în congregație să domnească pacea și unitatea, trebuie să ne folosim fiecare darurile într-o măsură deplină. Să ne gândim la creștinii din secolul I. Ei aveau diverse daruri și responsabilități. (1 Cor. 12:4, 7-11) Însă acestea nu generau concurență și dezbinare. Pavel i-a îndemnat pe fiecare dintre ei să-și facă partea „pentru a zidi corpul lui Cristos”. El le-a scris creștinilor din Efes: „Când fiecare parte a corpului funcționează corespunzător, corpul crește, zidindu-se în iubire”. (Ef. 4:1-3, 11, 12, 16) Cei care au urmat sfatul său au contribuit la pacea și la unitatea congregației, caracteristici și ale poporului lui Iehova din prezent.

16. Ce dorim să facem? (Evrei 6:10)

¹⁶ Fii, așadar, hotărât să nu te compari cu alții. Urmează exemplul lui Isus și străduiește-te să manifești calitățile sale. Învață din exemplul slujitorilor lui Iehova din trecut și din prezent. Continuă să-i dai lui Iehova ce ai tu mai bun. El nu este nedrept ca să uite lucrarea ta. (Citește Evrei 6:10.) Continuă să-i slujești cu bucurie lui Iehova, fiind sigur că el prețuiește eforturile tale sincere de a-i fi plăcut.