1. Ce a prezis Iehova că se va întâmpla în timpul nostru?

 CU PRIVIRE la zilele în care trăim, Iehova a prezis: „Zece oameni din toate limbile națiunilor vor apuca, da, vor apuca poala hainei unui iudeu și vor zice: «Vrem să mergem cu voi, căci am auzit că Dumnezeu este cu voi»”. (Zah. 8:23) ‘Iudeul’ menționat aici îi reprezintă pe cei unși de Dumnezeu prin spiritul sfânt. Ei mai sunt numiți „Israelul lui Dumnezeu”. (Gal. 6:16) Cei „zece oameni” reprezintă persoanele care speră să trăiască pentru totdeauna pe pământ. Ei știu că Iehova i-a binecuvântat pe creștinii unși și consideră că este o onoare să i se închine lui Dumnezeu alături de ei.

2. Cum „merg” cei „zece oameni” împreună cu cei unși?

² Este imposibil să cunoaștem numele fiecărei persoane unse care trăiește astăzi pe pământ. * Cu toate acestea, cei cu speranță pământească pot „merge” cu cei unși. Cum anume? Biblia spune că „zece oameni . . . vor apuca poala hainei unui iudeu și vor zice: «Vrem să mergem cu voi, căci am auzit că Dumnezeu este cu voi»”. Prima parte a versetului menționează un iudeu. Însă, în ultima parte, este folosit pluralul, pronumele „voi”. Aceasta înseamnă că ‘iudeul’ nu reprezintă doar o persoană, ci întregul grup de creștini cu speranță cerească. Cei care nu sunt unși, îi slujesc lui Iehova împreună cu cei unși. Însă ei nu îi privesc pe cei unși ca pe niște lideri, ci înțeleg că Isus este Conducătorul lor. (Mat. 23:10)

3. La ce întrebări vom răspunde în acest articol?

³ Întrucât în mijlocul poporului lui Iehova de pe pământ mai există creștini unși, unii s-ar putea întreba: 1) Cum ar trebui să se considere cei unși? 2) Cum ar trebui să ne purtăm cu cei care se împărtășesc din simboluri la Comemorare? 3) Ar trebui să ne îngrijorăm dacă numărul celor care se împărtășesc continuă să crească? Vom răspunde la aceste întrebări în continuare.

4. De ce ar trebui cei unși să se gândească serios la avertismentul din 1 Corinteni 11:27-29?

⁴ Cei unși ar trebui să se gândească serios la avertismentul din 1 Corinteni 11:27-29. (Citește.) Cum ar putea un creștin uns să se împărtășească „în mod nedemn” la Comemorare? Dacă ar mânca și ar bea din simboluri, dar nu ar trăi la înălțimea normelor lui Iehova. (Evr. 6:4-6; 10:26-29) Cei unși înțeleg că trebuie să rămână fideli dacă vor să primească „premiul chemării cerești a lui Dumnezeu, prin Cristos Isus”. (Filip. 3:13-16)

5. Cum ar trebui să se considere creștinii unși?

⁵ Spiritul sfânt îi ajută pe slujitorii lui Iehova să fie umili. (Ef. 4:1-3; Col. 3:10, 12) De aceea, creștinii unși nu simt că le-ar fi superiori altora. Ei știu că Iehova nu le dă neapărat mai mult spirit sfânt decât le dă altor slujitori ai săi și nu consideră că ar înțelege mai profund decât alții adevărurile Bibliei. De asemenea, ei nu îi vor spune niciodată altei persoane că și ea este unsă și că ar trebui să se împărtășească din simboluri la Comemorare. În schimb, ei recunosc cu umilință că doar Iehova îi invită pe oameni să meargă la cer.

6. Potrivit cu 1 Corinteni 4:7, 8, cum ar trebui să se comporte cei unși?

⁶ Deși cei unși se simt onorați că au fost aleși pentru a merge la cer, ei nu așteaptă să fie tratați într-un mod special. (Filip. 2:2, 3) Ei știu că, în momentul când Iehova i-a uns, el nu i-a informat și pe alții despre chemarea lor. Așadar, nu sunt surprinși dacă unii nu cred imediat că au fost unși. Creștinii cu speranță cerească înțeleg că Biblia ne îndeamnă să nu ne grăbim să credem pe cineva care ne spune că a primit o responsabilitate specială de la Dumnezeu. (Rev. 2:2) Întrucât nu dorește să atragă atenția asupra lui, un creștin uns nu le va spune celor pe care îi întâlnește că are speranța de a merge la cer. De asemenea, nu se va lăuda cu chemarea lui. (1 Corinteni 4:7, 8)

7. Ce vor evita să facă cei unși și de ce?

⁷ Creștinii cu speranță cerească nu consideră că ar trebui să petreacă timp doar cu alți creștini unși, ca și cum ar face parte dintr-un cerc exclusivist. Ei nu caută alți creștini unși cu care să discute despre chemarea lor sau cu care să înființeze grupuri private de studiere a Bibliei. (Gal. 1:15-17) Dacă ar proceda astfel, cei unși nu ar promova unitatea în congregație. Ei ar acționa împotriva spiritului sfânt, care le dă slujitorilor lui Dumnezeu pace și unitate. (Rom. 16:17, 18)

8. De ce ar trebui să fim atenți la modul în care ne purtăm cu cei care se împărtășesc din simboluri la Comemorare? (Vezi nota de subsol.)

⁸ Cum ar trebui să ne purtăm cu frații și cu surorile care au chemare cerească? Ar fi greșit să admirăm un om în mod exagerat, fie el și un frate uns al lui Cristos. (Mat. 23:8-12) Când Biblia vorbește despre bătrânii de congregație, ea ne îndeamnă ‘să le imităm credința’, însă nu ne spune să facem dintr-un om, indiferent cine ar fi el, conducătorul nostru. (Evr. 13:7) Biblia spune că unii bătrâni sunt „considerați demni de o dublă onoare”. De ce? Pentru că „îndrumă bine” și „lucrează din greu în cuvânt și în predare”, nu pentru că sunt unși. (1 Tim. 5:17) Dacă îi copleșim pe cei unși cu laude și cu atenție, i-am putea face să se simtă stânjeniți. * Sau, chiar mai rău, i-am putea face să devină mândri. (Rom. 12:3) Nimeni nu ar dori să îl determine pe unul dintre frații unși ai lui Cristos să facă o asemenea greșeală gravă! (Luca 17:2)

9. Cum putem arăta că îi respectăm pe creștinii unși?

⁹ Cum putem arăta că îi respectăm pe cei care sunt unși de Iehova? Nu ar trebui să le punem întrebări personale despre ungerea lor. Aceasta este o chestiune care îi privește și pe care noi nu avem dreptul să o cunoaștem. (1 Tes. 4:11; 2 Tes. 3:11) De asemenea, nu ar trebui să presupunem că soția, părinții sau alți membri ai familiei lor sunt unși. Chemarea cerească nu este un privilegiu care se transmite în familie, ci este oferită de Dumnezeu. (1 Tes. 2:12) Nu ar trebui să punem întrebări care să rănească sentimentele altora. De exemplu, nu ar trebui să o întrebăm pe soția unui creștin uns cum consideră perspectiva de a trăi în Paradis fără soțul ei. De altfel, putem fi absolut siguri că, în lumea nouă, Dumnezeu ‘va satisface dorința a tot ce este viu’. (Ps. 145:16)

10. Cum suntem ocrotiți dacă nu îi admirăm pe alții în mod exagerat?

¹⁰ Când nu le acordăm celor unși o importanță mai mare decât altor creștini, ne ocrotim pe noi înșine. Biblia ne spune că unii creștini unși ar putea deveni infideli. (Mat. 25:10-12; 2 Pet. 2:20, 21) Dacă nu îi admirăm pe alții în mod exagerat, nu îi vom urma niciodată pe oameni, chiar dacă sunt creștini unși, frați bine-cunoscuți sau care îi slujesc lui Iehova de o lungă perioadă de timp. (Iuda 16) Astfel, dacă ei devin infideli sau părăsesc congregația, nu ne vom pierde credința în Iehova, nici nu vom înceta să-i slujim.

11. Cum a variat în timp numărul celor care se împărtășesc din simboluri la Comemorare?

¹¹ Timp de mulți ani, numărul celor care se împărtășeau la Comemorare a scăzut. Însă, în ultimii ani, numărul acestora a început să crească. Ar trebui să ne îngrijorăm? Nu. Să analizăm câteva aspecte esențiale de care trebuie să ținem cont.

12. De ce nu ar trebui să ne îngrijoreze numărul crescând al celor care se împărtășesc la Comemorare?

¹² „Iehova îi cunoaște pe cei care sunt ai lui.” (2 Tim. 2:19) Spre deosebire de Iehova, frații care îi numără la Comemorare pe cei care se împărtășesc nu știu cine este cu adevărat uns. Așadar, acest număr îi cuprinde și pe cei ce cred că sunt unși, dar nu sunt. Unii dintre cei care se împărtășeau din simboluri s-au oprit după un timp. Alții, din cauza unor afecțiuni de natură mintală sau emoțională, consideră că vor domni cu Cristos în cer. Este evident că nu putem ști cu exactitate câți creștini unși sunt pe pământ.

13. Spune Biblia câți creștini unși vor fi pe pământ când va începe marele necaz?

¹³ Când Isus va veni pentru a-i lua la cer pe cei unși, ei vor fi răspândiți în multe părți ale lumii. (Mat. 24:31) Din Biblie reiese că, în ultimele zile, vor rămâne puțini creștini unși pe pământ. (Rev. 12:17) Însă Biblia nu spune care va fi numărul creștinilor unși când va începe marele necaz.

14. Potrivit cu Romani 9:11, 16, ce trebuie să înțelegem cu privire la alegerea celor unși?

¹⁴ Iehova decide când să îi aleagă pe cei unși. (Rom. 8:28-30) Iehova a început să îi aleagă pe cei unși după ce Isus a fost înviat. Se pare că toți creștinii din secolul I erau unși. În secolele ce au urmat, majoritatea celor care pretindeau că sunt creștini nu călcau pe urmele lui Cristos. Cu toate acestea, Iehova i-a uns pe creștinii adevărați din acel timp, care erau puțini la număr. Ei au fost asemenea grâului care a crescut printre neghină. (Mat. 13:24-30) Pe parcursul ultimelor zile, Iehova a continuat să îi aleagă pe creștinii care vor face parte din cei 144 000. * Așadar, dacă Dumnezeu decide să îi aleagă pe unii dintre aceștia chiar înainte de venirea sfârșitului, cu siguranță că nu vom pune la îndoială înțelepciunea sa. (Romani 9:11, 16) * Nu trebuie să reacționăm ca lucrătorii despre care a vorbit Isus într-una din ilustrările sale. Ei s-au plâns cu privire la modul în care stăpânul lor i-a răsplătit pe cei care începuseră să lucreze în ultima oră. (Mat. 20:8-15)

15. Este „sclavul fidel și prevăzător”, menționat în Matei 24:45, compus din toți creștinii unși? Explicați.

¹⁵ Nu toți cei care au speranța de a merge la cer compun „sclavul fidel și prevăzător”. (Citește Matei 24:45.) La fel ca în secolul I, Iehova și Isus folosesc astăzi un grup mic pentru a le da hrană spirituală multora. În primul secol, doar câțiva creștini unși au fost folosiți pentru a redacta Scripturile grecești creștine. În mod asemănător, astăzi, doar câțiva creștini unși au responsabilitatea de a le da slujitorilor lui Dumnezeu „hrană la timpul potrivit”.

16. Ce am învățat în acest articol?

¹⁶ Ce am învățat în acest articol? Iehova a decis să-i răsplătească cu viață veșnică pe pământ pe majoritatea închinătorilor săi și cu viață în cer pe câțiva slujitori care vor domni împreună cu Isus. Iehova îi răsplătește pe toți: atât pe „iudeu”, cât și pe cei „zece oameni”. El le cere să respecte aceleași porunci și să rămână fideli. Toți trebuie să-și păstreze umilința. Toți trebuie să îi slujească în unitate. De asemenea, toți trebuie să facă eforturi pentru a păstra pacea în congregație. Așadar, pe măsură ce ne apropiem de sfârșit, să îi slujim lui Iehova și să îl urmăm pe Cristos ca „o singură turmă”! (Ioan 10:16)